Calea Mosilor (sau Podul Targului din Afara) a fost unul din cele mai importante drumuri din Bucuresti inca de la inceputurile sale, de fapt a fost premergator intemeierii orasului. Podul Targului din Afara se prelungea cu marea cale comerciala care facea legatura spre rasarit cu Moldova si mai departe spre Lvov (Liov), dar si cu vechile porturi Galati si Braila .
Podul Targului de Afara incepea de langa Curtea Domneasca, din locul cunoscut ca Piata Sf. Anton, ca toate celelalte poduri domnesti, si facea legatura -dupa cum o arata si numele- cu targul din afara, targul sau oborul de animale al Bucurestilor care trebuia sa fie dincolo de bariera orasului. Cum targul s-a tot mutat (de langa Biserica Sfintilor in locul din preajma Bisericii Oborul Vechi, langa Foisorul de Foc- al carei nume aminteste tocmai acest lucru- iar in fine in zona cunoscuta azi a Oborului), Calea Mosilor s-a prelungit mereu catre Est.
Importanta Caii Mosilor este sugerata de faptul ca a fost primul drum pavat cu piatra (in 1825- fiind intrebuintata piatra de rau, intentia fiind a se utiliza "piatra cea mai tare aflata in muntii Tarii Romanesti, asa ca sa fie acest caldaram mai bun decat acel care este facut la cetatea Brasovului").
Calea Mosilor porneste azi de undeva din spatele magazinului Cocor, trece pe langa fostul magazin "La Vulturul de mare cu pestele in gheare", primul "magazin universal" din Bucuresti, cu etaj, fost intai la Piata de Flori (azi sediu de banca), prin dreptul Bisericii Sf. Gheorghe Vechi, ctitorie a boierilor Balaceni de secol XV (distrusa la Marele Foc din 1847 si ulterior refacuta in forma prezenta) care se intrezareste pe dreapta printre doua case...
Trebuie stiut ca fosta mahala Sf Gheorghe Vechi ale carei ulicioare au fost taiate de prelungirea Bulevardului Coltei spre Piata Mare in anii '40 este cea mai veche vatra a orasului, aici la raspantia dintre Calea Mosilor si prelungirea Lipscanilor sunt de gasit urmele satului ciobanului Bucur.
Intersectia Calea Mosilor cu Sf. Vineri este azi o rascruce cu terenuri virane si o parcare ce nu mai spune nimic despre importanta acestor stravechi locuri legate de istoria si evolutia orasului.
Istoria care mai poate fi citita prin cladirile ramase este foarte putina. Constructiile cele mai vechi existente in zona "protejata" cuprinsa intre Bd. Bratianu si Bd. Carol, in afara de biserici, nu sunt mai vechi de mijlocul secolului XIX. Orasul de secol XIX este amestecat cu blockhouse-uri din perioada interbelica, parcari betonate, locuri virane si chiar constructii moderne (si anoste) care afecteaza si mai mult o zona oricum alterata de timp.
La intersectia cu Sf Vineri pe dreapta Caii Mosilor, intre doua terenuri virane, este o casa veche negustoreasca de sfarsit de secol XIX. Parterul este alterat de termopane insa la etaj batranele ziduri si ferestrele au ramas atinse doar de vreme.
Calea Mosilor porneste azi de undeva din spatele magazinului Cocor, trece pe langa fostul magazin "La Vulturul de mare cu pestele in gheare", primul "magazin universal" din Bucuresti, cu etaj, fost intai la Piata de Flori (azi sediu de banca), prin dreptul Bisericii Sf. Gheorghe Vechi, ctitorie a boierilor Balaceni de secol XV (distrusa la Marele Foc din 1847 si ulterior refacuta in forma prezenta) care se intrezareste pe dreapta printre doua case...
Trebuie stiut ca fosta mahala Sf Gheorghe Vechi ale carei ulicioare au fost taiate de prelungirea Bulevardului Coltei spre Piata Mare in anii '40 este cea mai veche vatra a orasului, aici la raspantia dintre Calea Mosilor si prelungirea Lipscanilor sunt de gasit urmele satului ciobanului Bucur.
Intersectia Calea Mosilor cu Sf. Vineri este azi o rascruce cu terenuri virane si o parcare ce nu mai spune nimic despre importanta acestor stravechi locuri legate de istoria si evolutia orasului.
Istoria care mai poate fi citita prin cladirile ramase este foarte putina. Constructiile cele mai vechi existente in zona "protejata" cuprinsa intre Bd. Bratianu si Bd. Carol, in afara de biserici, nu sunt mai vechi de mijlocul secolului XIX. Orasul de secol XIX este amestecat cu blockhouse-uri din perioada interbelica, parcari betonate, locuri virane si chiar constructii moderne (si anoste) care afecteaza si mai mult o zona oricum alterata de timp.
La intersectia cu Sf Vineri pe dreapta Caii Mosilor, intre doua terenuri virane, este o casa veche negustoreasca de sfarsit de secol XIX. Parterul este alterat de termopane insa la etaj batranele ziduri si ferestrele au ramas atinse doar de vreme.
Pe stanga, mica Biserica Razvan (sec.XVI):
Langa Biserica Razvan era candva Hanul Nicolescului frecventat de evrei, han care avea si sinagoga construita in 1789; cativa ani mai tarziu, cu prilejul unei reclamatii cercetata de stapanire (atunci austriaca), mahalagii se plangeau ca "acea mahala s-a umplut toata de evrei, dand pe pravalii indoit pret chirie".
Casa negustorului bulgar Hristo Gheorghieff din 1867 |
Peste drum de Biserica Razvan, fostul han evreiesc |
Aceleasi cladiri apar din perspectiva opusa intr-o fotografie din aprilie 1978, cu fix 32 de ani in urma, ceea ce ne permite sa observam degradarea caselor petrecuta intr-un interval relativ atat de scurt de timp:
O alta fotografie din 1978 priveste spre intersectia cu Hristo Botev:
Casa din centrul imaginii in spatele tramvaiului:
Vechiul hanisor din spatele Bisericii Sfintilor (sus); intr-o fotografie din 1985, realizata de dl. Cristian Popescu (pe care nu o pot posta) hanul acesta inca arata decent. |
Biserica Sfintilor (1728) si Strada Sfintilor |
.Peste drum de Biserica Sfintilor, in spatele gardului metalic, bucata de zid (vezi foto de mai jos) este un vestigiu al fostului Han Cernica,construit in a doua jumatate a sec. XVIII. Aici calugarii de la Manastirea Cernica de la marginea de N-E a Bucurestilor se adaposteau cand veneau sa incaseze veniturile caselor si pravaliilor pe care manastirea la avea in Bucuresti. Hanul desfacea si o parte din produsele manastirii. Strada alaturata (care azi se cheama Parintele Staniloae) purta pana nu demult numele hanului;
Urcand in continuare pe Calea Mosilor, pe dreapta niste case cu fatada urmand curba strazii sunt fostele case ale asociatilor Popp si Bunescu (cei care au ridicat magazinul "Bucuresti" din gura Lipscanilor):
Este probabil cea mai veche constructie ramasa in picioare pe Calea Mosilor. Hanul a fost construit la 1859, anul Unirii, cand fratii Solacoglu au ridicat un cat deasupra pravaliilor existente. Cladirea are doua ganguri boltite prin care se intra in curtea interioara, pivnite, pravalii si apartamente de locuit la catul de sus. Fatada prelunga numara 20 de ferestre la etaj. Zidurile au peste un metru grosime. Sub toata mizeria cladirii care a vazut si a patit multe, cu toata tencuiala cazuta, ferestrele sparte, zidurile roase de igrasie, inca se mai vad ornamentele delicate ale ferestrelor si cornisei.
De curand o parte din acoperisul Hanului Solacoglu care a depasit 150 de ani s-a prabusit! Nu s-au putut gasi solutii pentru a salva macar acest vestigiu reprezentativ pentru Calea Mosilor si pentru Bucurestii veacului XIX.
Dupa intersectia cu Bulevardul Carol, Calea Mosilor sistematizata nu mai pastreaza nimic din istoria ei.
UPDATE
Prin amabilitatea lui George M. am primit fotografii ale casei de pe Calea Mosilor de curand prabusite, luate in iunie 2009:
Hanul Solacolu este condamnat. Din surse sigure am aflat ca va fi lasat sa se prabuseasca, pentru ca s-a ajuns la concluzia ca este de neconsolidat.
RăspundețiȘtergereSunt convins ca, din pacate, nu se va salva mai nimic din ce a ramas din Calea Mosilor Veche. Si e mare pacat!
Cred ca nu se poate restaura sau consolida, cu toata mizeria pe care a inghitit-o. As fi vrut macar sa se reconstruiasca.
RăspundețiȘtergereSe pot pastra cel putin casele care alcatuiesc o zona compacta din preajma Bisericii cu Sfinti. Se pot pastra, dar nici eu nu am sperante.
@cris
RăspundețiȘtergeredacă ai fost în zonă sigur ai observat de ce toate acele clădiri sunt în ruina:
sunt ocupate 100% de ţigani. am făcut n facultate un proiect pe amplasamentul clădirilor din calea moşilor colt cu strada Calomfirescu şi clădirile în 1996 arătau încă decent, deşi primele urme ale invaziei acestei naţii[am şters epitetele scrise prima oara, rezultatul ocupării clădirilor monument istoric nu lasă loc de nici o alta înţelegere a naturii lor] îşi făcuseră apariţia.
@raiden
sunt sigur ca ai citit atât articolul cât şi răspunsurile proprietarului hanului Solacolu de pe hotnews. Acolo nu este vinovat altcineva decât statul roman prin instituţiile care se presupune ca ar apăra legea şi monumentele protejate de ea, care a făcut totul pentru a le distruge cât mai rapid. Acelaşi stat care acum ar trebui sa intervină cu ceva fonduri de urgenta sau măcar cu câteva înlesniri financiare pentru a reabilita acesta clădire. Dar nu o va face. Asa cum nu va trece nici la evacuarea, amendarea ţiganilor care în continuare distrug cu tenacitate monumentele din vechiul centru al Bucureştilor. Si doar de aceea Calea Moşilor veche nu are nici un viitor.
Branxu, ai perfecta dreptate in legatura cu raspunderea statului fata de starea in care se gaseste Hanul Solacoglu. Proprietarul a fost acuzat ca nu si-a pus in siguranta si ca nu intretine cladirea, ceea ce mi se pare cinic. Am citit si eu raspunsul lui de pe hotnews.
RăspundețiȘtergereSalut,
RăspundețiȘtergereSi multumiri pentru splendidele restituiri si pentru scopul vostru nobil. Al vostru si al altor iubitori de Bucuresti pe care-i vizitez din când în când cu placere. Sunt bucurestean get-beget si iubesc enorm orasul asta. La fel sufar când vad ce ajunge. Poate cu oameni ca voi sa se mai miste câte ceva.
Am si eu o rugaminte. Pot sa folosesc o poza de-a ta, maximum doua ? Mai scriu si eu din când în când mici prostioare pe un blog, dar cum în momentul asta sunt departe de tara nu pot sa iau poze din Bucuresti eu însumi. As vrea sa încropesc ceva scurt-scurt despre arhitectura art-deco în Bucuresti (nimic pretentios, nu sunt arhitect). Mi-ar trebui, pentru exemplificare una sau doua poze (nu mai mult), în speta cu bloculetele rotunjoare. Fireste ca le voi pastra asa cum sunt, cu copyrightul de rigoare si voi mentiona sursa.
Multumesc anticipat si felicitari înca o data.
Alexandru.
Alexandru, poti folosi fara probleme orice fotografie, daca mentionezi sursa si dai linkul. Ma bucur sa fie vazute. Multumesc mult pentru aprecieri!
RăspundețiȘtergereMersi de o mie de ori !!!
RăspundețiȘtergereInteresant articolul de pe hotnews. Proprietarul pare sa fie totusi de buna credinta. Poate se va reusi sa se faca ceva cat timp mai e structura exterioara. Daca pe interior hanul e macinat, se poate reconverti in cladire moderna cu restaurarea fatadelor. Macar asta. In rest, Calea Mosilor veche, o priveliste trista...
RăspundețiȘtergereAsa cum spunea si Branxu, Statul Roman a hotarat distrugerea Centrului Istoric al Bucurestiului atunci cand a hotarat popularea acestuia cu tigani ! Acei criminali care au hotarat popularea Cebntrului Istoric cu hoarde intregi de tigani ar trebui pedepsiti sa locuiasca tot restul vietii alaturi de tiganii care i-au adus acolo. Eu locuiesc in Centrul Istoric din anul 1983 si vreau sa va spun ca am fost martorul venirii tiganilor si apoi martorul neputincios al distrugerii acestuia ! Acum, ganditi-va ca in 1983 pe strada Radu Calomfirescu la nr. 2, locuiau 3 familii de tigani, respectiv 16 persoane, iar in anul de gratie 2010, tot acolo, in acelasi spatiu, locuiesc 276 de persoane, toate de etnie tiganeasca ! [datele citatre sunt din evidentele politiei].
RăspundețiȘtergereTiganii sunt multi, sunt peste tot si sunt o adevarata plaga. Foarte multe case vechi, candva superbe, ale orasului istoric, au fost abandonate iar apoi ocuparea lor de tigani inseamna moartea lor, o moarte rapida in mizerie. Si pana nu se alege praful de ele si nu devin o groapa infecta de gunoi nu sunt lasate in pace, atunci si nici atunci. Asa este, statul poarta raspunderea. Cat de frumos ar fi putut fi orasul Bucuresti, sa-si fi pastrat patrimoniul...parca e un blestem.
RăspundețiȘtergereSunt bastinas de pe Calea Mosilor. Candva, in 1953, un bun cunoscator al locului mi-a povestit despre niste ruine care existau in fundul a doua curti cam din dreptul statiei de tramvai Popa Petre (dinspre Centru), ca erau cele mai vechi ziduri din Bucuresti...
RăspundețiȘtergereAu disparut la sistematizarea ceausista si regret ca nu le-am cercetat niciodata indeaproape...
Statia de tramvai Popa Petre venea inspre intersectia cu Bd Carol? Imi pare rau ca nu ati apucat sa aflati mai mult. Eu nici macar nu stiu cum arata Calea Mosilor inainte de sistematizare, decat din putinele poze vechi.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru vizita si comentariu.
Deseori au fost evacuati chiriasi sau noi proprietari pe legea 112 tocmai pentru a lasa tiganii sa intre si sa incendieze. am vazut un caz langa sos. N Titulescu in spatele primului rand de blocuri.
RăspundețiȘtergere