miercuri, 20 ianuarie 2010

Fostul cartier evreiesc din Bucuresti


Calea Vacaresti (cartierul evreiesc), sec.XIX

Ar fi dificil de ghicit in zilele noastre ca evreii formau candva cea mai numeroasa comunitate minoritara din Bucuresti- aproape 11% din populatia orasului in perioada interbelica. Cartierul evreiesc alcatuia o zona de locuire compacta pe malul stang al Dambovitei, avand ca ax central Calea Vacaresti si inceputul Caii Dudesti.

Cartierul evreiesc a fost una dintre cele mai afectate zone ale orasului in urma demolarilor masive din perioada anilor '80. Nu doar casele au fost distruse ci si vechea trama stradala a fost modificata. Locurile sunt de nerecunoscut pentru un fost locuitor, strazi intregi au disparut iar altele sunt ramasite cu nume schimbate (Strazile Sf. Ioan Nou, Banu Maracine, Sf. Nicolaie Jitnita, Adam  Goldfaden nu mai exista; fosta Strada Macin se cheama acum Negru Voda- iar fosta Strada Negru Voda, care era mai la sud nu mai exista; actuala Strada Cauzasi este o portiune din fosta Labirint, iar vechea Cauzasi nu mai exista):


Harta zonei in 1939;


Harta de la sfarsitul anilor '60 cu vechea configuratie a strazilor (Mitropolit Ghenadie este numele anterior al Str. Labirint);


Harta actuala a zonei cu modificarile asupra configuratiei strazilor. Bd. Unirii se suprapune aproximativ pe fostele strazi Cauzasi, Adam Goldfaden si inceputul Caii Dudesti.

Mica istorie

Desi in numar redus, evrei in Bucuresti se cunosc inca de timpuriu, de exemplu ca medici la curtea domneasca, sec.16. Veniti de la sud de Dunare, evreii Sefarzi sau spanioli s-au asezat in mahalaua Jignitei, la Sud de Sf. Gheorghe Vechi, nu departe de Curtea Domneasca, in jurul strazilor Sf. Ioan-Nou si Negru Voda si erau mai ales zarafi (la concurenta cu grecii) si creditori pe langa Domnie sau boieri.
Odata cu schimbarile de la inceputul secolului 19 care au marcat sfarsitul predominantei orientale (turcesti si grecesti) si au deschis calea occidentalizarii in Bucuresti au inceput sa soseasca din ce in ce mai multi evrei coborati din targurile Moldovei. Acestia erau evrei Askenazi, numiti si galitieni (lehi). Imigratia masiva catre Bucuresti s-a produs mai cu seama dupa Unirea Principatelor. Noii veniti s-au asezat in majoritate in jurul zonei locuite de conationalii de rit spaniol pe Strazile Sf. Vineri, Vacaresti, Udricani, Mircea Voda, Anton Pann, inceputul Caii Dudesti.


Asezaminte si locuinte evreiesti pe Planul Hiottu, 1871 (cursul Dambovitei nu era inca indreptat);

Prezenta lor a jucat un rol important in viata bucuresteana a sec.19 si inceputul sec.20. Ei au reprezentat aportul necesar de spirit citadin si burghez intr-un oras cu o civilizatie traditional rurala (prof. Anca Aurelia Ciuciu). Au fost primii care au practicat comertul ambulant si vanzarea en-gros precum si mestesugurile bazate pe prelucrarea fierului si metalelor (tinichigerie, alamarie).

Cu staruinta si spiritul intreprinzator specifice, facand orice fel de comert, evreii au patruns treptat pe Gabroveni si Lipscani, apoi si pe alte strazi din centrul comercial: Carol, Selari, Smardan, luand locul negustorilor bulgari, greci sau romani, la inceput inchiriind si apoi reusind sa devina proprietari pe multe din spatiile comerciale. Un curent de opinie ostil s-a creat in jurul evreilor:


Felul in care erau priviti evreii- desen din "Ilustratiunea evreiasca", 5 martie 1895 (http://www.culture-pass.ro)
Evreii mai saraci aveau ca ocupatie samsarlacul si meseriile, cu preponderenta croitoria, tinichigeria, vopsitoria. Altii erau cizmari, curelari, tapiteri, geamgii, frizeri. Cartierul Vacaresti era, in afara zonelor locuite de evreii sefarzi, unul din cele mai sarace, cunoscut mai ales prin negustorii de haine vechi si Targul de vechituri de o faima dubioasa in epoca. Celebra Hala de vechituri a fost demolata in 1930 (foto Ebner,  sfarsitul anilor '1920):


Pentru vanzarea hainelor vechi exista Taica Lazar pe stradela Lazar (azi Str. Baia de Fier) aflata intre Vacaresti si Sf. Vineri. La Taica Lazar evreii formau atat majoritatea vanzatorilor cat si a cumparatorilor. Aici "evreii platesc ceea ce cumpara, in timp ce tiganii fac schimb contra obiectelor de menaj" (F. Dame);


Caracteristice erau ceainariile care dupa ora sase seara indiferent de vremea de afara erau pline si unde se asculta la gramofon cantece religioase evreiesti. Existau si multe laptarii si macelarii traditionale (unde se vindea carne kuser).
Strazile locuite de evreii  saraci aveau case lipite unele de altele, toate cu mici pravalii, cu o populatie numeroasa inghesuita in apartamente ieftine. Seara, o viata intensa domnea pe aceste strazi. Frederic Dame, vorbind despre strazile din Bucuresti, acorda o atentie speciala cartierului evreiesc pe care il considera de un pitoresc aparte:


"Inghesuiti in case stramte, traiesc fara spatiu si fara aer, lucrand in jurul unei lampi afumate, muncind cu staruinta si avizi de a-si castiga putina bunastare. Seara, dupa inchiderea birourilor si magazinelor unde marea lor majoritate sunt ocupati, cartierul lor devine foarte insufletit, toata aceasta populatie se raspandeste pe strazi, femei, copii si batrani(...) traind unii cu altii, impartind aceeasi soarta, se cunosc intre ei ceea ce da caracterul special de intimitate (...). Cel al carui drum se intampla sa treaca seara mai tarziu prin aceste cartiere este foarte surprins sa vada, la ora la care restul orasului este aproape atipit, viata inca intensa din acest colt de oras."


Greutatile zilnice- scumpirea alimentelor ("Ilustratiunea evreiasca" nr.4/1930). 

Alte strazi ale cartierului: Sf. Ioan-Nou, Str. Israelita, Str. Spaniola, Negru Voda (Strazile Israelita si Spaniola erau chiar pe locul unde este azi magazinul Unirea), cele locuite de evreii sefarzi, formau un cartier diferit; casele cu gradina si curte, fara magazine, formau "cartierul aristocratiei israelite si spaniole, imbogatita prin mici samsarlacuri cinstite, doua trei falimente binecuvantate, afaceri de banca...si bursa" (H. Stahl) iar "cateva din zidirile lor sunt vestite prin stilul lor maret" (I. Barasch).
Prin bogatia si cultura superioara, evreii spanioli "au reprezentat intotdeauna elemente de cultura si rafinament in mijlocul conationalilor lor" (C. Giurescu).

Sinagogi si temple

Sinagoga sefarda "Cahal Grande", ridicata in 1818 in Vacaresti (pe Negru Voda) era cel mai frumos templu din Romania si chiar din Europa de Est, un remarcabil monument de arta sefarda (va fi incendiat in 1941, in timpul rebeliunii legionare). UPDATE vezi o alta fotografie a Cahal Grande aici: http://bucharestunknown.blogspot.com/2011/03/fotografii-ale-unor-sinagogi-pierdute.html


In a doua jumatate a secolului XIX s-au ridicat  multe sinagogi ajungand pana la cateva zeci, majoritatea in jurul Caii Vacaresti. Numai pe strada Mamulari, in afara de Templul Unirea Sfanta existent si astazi mai erau Templul Fraterna si mai multe sinagogi mici (tot pe Strada Mamulari era baia rituala Mikva). Incendiate in timpul rebeliunii legionare in 1941, cazute la cutremurul din 1977 sau demolate in anii '80 in regimul comunist, sinagogile au disparut aproape in totalitate.



Templul Beth Hamidras se afla pe Calea Mosilor in apropierea Bisericii Sf. Gheorghe, si a fost incendiat de legionari in 1941;


Templul mic spaniol "Ca'al Cicu" din 1846 (se afla pe Strada Banu Maracine 37);



Sinagoga Mare Poloneza (1847) din Bucuresti, situata pe Str. Vasile Adamachi, fosta Str. Sinagogii (foto dec.2009). Se numeste asa pentru ca a fost multa vreme cea mai mare sinagoga din Bucuresti. Avariata de mai multe ori, infatisarea de azi se datoreaza remodelarii intreprinse in 1903 (contributie poate mai putin cunoscuta a arh. Petre Antonescu). In 1987 in fata ei s-a construit un bloc inalt de opt etaje. Sinagoga a fost restaurata in anii din urma si adaposteste Muzeul Holocaustului.


Sinagoga Malbim (1864), centru spiritual al evreilor din Romania (cea mai mare sinagoga ortodoxa) se afla pe Strada Bravilor nr.4 langa fosta Piata Cauzasi. A fost demolata odata cu restul cartierului in anii '80.


Templul Unirea Sfanta (1850), pe Strada Mamulari (foto martie 2010), ridicat de breasla croitorilor pe locul unei sinagogi mai vechi. Breasla croitorilor era foarte puternica la mijlocul sec. 19. Pe aceeasi Strada Mamulari, la numarul 10, aceeasi breasla a ridicat in 1887 Templul Fraterna, demolat in 1985. 
Templul Unirea Sfanta este Muzeu de istorie al evreilor din Romania inca din 1978.


Templul Coral (1867), construit de catre o obste de origine predominant germano-austriaca (arhitectura, pastrata neschimbata pana astazi, copia modelul devenit canon al Templului din Viena construit cu putini ani inainte). Si acest templu, ca si celelalte, a trecut prin repetate vandalizari si distrugeri.


Templul Coral, foto septembrie 2010 -lucrarile de restaurare par avansate.

In perioada 1977- 1989 sub regimul dictatorului Ceausescu au fost distruse 63 de sinagogi si temple iudaice (alaturi de zeci de biserici crestine). In Bucuresti au mai ramas Sinagoga Mare, Templul Coral, Templul Unirea Sfanta (toate in zona Strazii Sf. Vineri) sinagoga "Yeshua Tova" pe Str. Take Ionescu si inca una sau doua; Ele sunt reminiscentele puternicei comunitati israelite a carei contributie importanta la devenirea orasului modern este greu de evaluat.

[UPDATE 5 martie 2011]


Pe Strada I. Filibiu (care este in zona disparutului cartier evreiesc) se afla fostul Azil Israelit de Batrani "Regina Elisabeta" ("Eisabetheu"). Ansamblul cuprinde corpul Azilului, dependinte si o mica sinagoga. A fost recent devastata. Este posibil sa existe pentru acest spatiu al fostului azil un proiect de demolare si reconstruire a unei cladiri noi.






UPDATE 7 martie 2011 Vezi alte fotografii intr-un articol nou: http://bucharestunknown.blogspot.com/2011/03/fotografii-ale-unor-sinagogi-pierdute.html


Surse:

"Bucurestii din punct de vedere antropogeografic si etnografic", Vintila Mihailescu;
 http://www.romanianjewish.org/ro/realitatea_evreiasca_03_04.htmlProf. Anca Aurelia Ciuciu, Colegiul National "Iulia Hasdeu"

43 de comentarii:

  1. Interesant articol...cochete sinagogi.Mai aveti cumva si alte fotografii ale templului spaniol?

    RăspundeţiȘtergere
  2. Templul Mare Spaniol "Cahal Grande" stiu ca apare intr-un Atlas-ghid al lacasurilor de cult din Bucuresti de arh. Neculai Ghinea-Ionescu- pe care nu il am...

    RăspundeţiȘtergere
  3. Mai e si templul de pe str. Vaile Toneanu, adiacenta Caii Dudesti, langa parcarea Mall-ului Vitan actual.

    RăspundeţiȘtergere
  4. Felicitari sincere pt articolul f.interesant si documentat. Era chiar necesar ca cineva informat si iubitor al vechilor Bucuresti sa scrie despre evrei. Doar batranii care mai sunt in viata - si cartile - mai pot confirma ca viata comerciala a capitalei de altadata nu poate fi conceputa fara minoritatea evreiasca. Nu au fost totdeauna iubiti de romanii pamanteni - stiti bine ca nici Eminescu nu i-a agreat.
    Marele val de evrei a sosit in Principate, in principal din Galitia poloneza si din Rusia, ca urmare a conventiei cu marile puteri europene legata de momentul recunoasterii Unirii de la 1859.
    De aceea, cea mai mare densitate evreiasca s-a format in orasele si targurile moldovenesti ; cei mai putini, se pare, s-au stabilit in zona Olteniei.
    Evreii erau greu de inteles de romani : erau mai putin viciosi, mai muncitori, mai economi. In anii cand economia romanesca ducea lipsa de capital autohton, evreii strangatori au rezolvat partial problema, contribuind la industrializarea Romaniei.
    In poza pe care o intitulati "Felul in care erau vazuti evreii" cred ca se vede de fapt un copil, un elev, impreuna cu rabinul sau, invatand scrierea si bazele religiei iudaice.
    Sunt multe de spus despre evrei ; am copilarit cu ei si le-am vazut viata si obiceiurile.
    Inca o data, felicitari.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cartierul aristocratiei israelite imbogatita prin mici samsarlacuri doua trei falimente binecuvantate, afaceri de banca...si bursa" (H. Stahl)

      Ștergere
  5. Va multumesc mult pentru cuvintele de apreciere.
    Aveti dreptate,viata comerciala a capitalei de altadata nu poate fi conceputa fara evrei.
    Poate nu este suficient constientizat rolul pe care l-au jucat evreii in dezvoltarea economica si sociala a tarii in perioada moderna. In finante, in industrie, in comert evreii au adus contributia capitalului si cunostintelor lor.
    Ar fi multe de spus si despre scriitorii si artistii evrei.
    Aportul diversitatii culturale nu ne poate face decat mai bogati.

    RăspundeţiȘtergere
  6. Buna ziua.
    Sunt Dan Rosca, cel cu blogul Bucurestii Vechi. Va scriu ca sa aflati ca suntem un grup de vreo 20 de persoane, specialisti si nespecialisti, dar toti pasionati de trecutul si de arhitectura Bucurestilor, care participam la un proiect ce se va materializa in crearea unei edituri la care sa ne publicam cartile pe care le vom scrie. Printre membri sunt istoricii Adrian Majuru, Emilian Badescu de la Biblioteca Academiei, profesori de filosofie, arhitecti, Radu Olteanu (Art Historia), Raiden (Rezistenta), eu si alti pasionati. Pe internet, imaginea acestui proiect este portalul bucurestiivechisinoi la care participam cu totii cu articole si stiri. Conducatorul si finantatorul proiectului, d.Constantin Dumitru, a remarcat articolele dv. si ar dori sa va alaturati noua. Daca sunteti interesata, va rog sa puneti la comentarii, ori pe blogul dv. ori pe blogul meu, ori pe adresa mea de mail nadiar58@yahoo.com un numar de telefon sau o adresa de mail la care sa va poata contacta d.Dumitru.
    Cu bine,
    Dan Rosca

    RăspundeţiȘtergere
  7. Sunt de acord cu ce s-a spus aici despre importanta activitatii evreilor in domeniul comercial si cultural. Despre efectele in ceea ce priveste economia Romaniei moderne, din pacate nu se poate spune ca au fost mereu pozitive. Prima "Banca Nationala" a Romaniei a fost infiintata si falimentata de un evreu iar rascoala de la 1907 a izbucnit, dupa unii, datorita neincheierii intelegerilor agrare dintre tarani si arendasi conform traditiei pina la Pasti. La sfirsitul sec. XIX cind capitalul romanesc de abia se forma a avut de luptat din greu cu capitalul evreiesc venit din afara tarii mai mare si mult mai bine organizat. Iar in sec. XX a intretinut si a beneficiat din plin de coruptia din camarila regala a lui Carol al II-lea.

    RăspundeţiȘtergere
  8. Au mai existat doua sinagogi in cartierul evreiesc: una, pe care nu am prins-o decit ca ruina, era pe str. Banul Maracine la intersectia cu Cauzasi aprox vis-a-vis de Institutul Mina Minovici pe un teren al liceului Al.Ioan Cuza, azi disparut iar a doua pe care mi-o amintesc in picioare la intersectia str. Negru-voda cu calea Vacaresti, dar nu mai stiu daca se oficia in ea. Stiti cumva amanunte despre cele doua sau aveti fotografii. Se pare ca prima era dintre cele mai vechi sinagogi din Bucuresti ridicate de evreii sefarzi care au ajuns mai devreme in Bucuresti.

    RăspundeţiȘtergere
  9. Imi pare rau, dar nu am alte fotografii ale sinagogilor disparute (sau informatii). Cele pe care le-am putut gasi au fost deja adaugate in articol.
    In legatura cu comentariul adresat d-lui Dan, si cu ale carui continut si forma nu sunt de acord, va rog sa-l faceti direct pe site-ul Bucurestii Vechi, acolo unde destinatarul il poate primi si astfel sa va dea replica. In ce ma priveste, ma voi prevala de posibilitatea de a respinge comentariile neacceptate.

    RăspundeţiȘtergere
  10. Asa am si facut adresindu-i direct mesajul.
    Si dinsul s-a prevalat de acelasi drept evitind replica, confirmind presupunerea ca isi trimite singur mesaje laudative. Ma scuzati ca am incercat sa folosesc site-ul Dvs. dar aici am gasit legatura cu personajul Nadia. Daca pot sa inteleg ca nu sunteti de acord cu forma mesajului, usor peiorativa, desi nu se foloseau cuvinte murdare, nu inteleg de ce nu sunteti de acord cu continutul. Sa inteleg ca va plac in anturaj persoane egoiste si orgolioase care scriu nu de dragul acestui oras si al trecutului sau ci ptr. propria faima? In privinta aceasta Internetul a creeat o gramada de blog-eri din ilustrii anonimi si falsi specialisti din oameni fara nici-o calificare. Toti avind aceeasi mare "calitate": setea de glorie.

    RăspundeţiȘtergere
  11. In primul rand, daca ar fi sa-mi trimit singura mailuri laudative, de ce sa para din partea unei singure persoane si nu a mai multora, de ce sa nu le semnez cu nume fictive diferite? Sunt absolut convinsa ca Nadia este o persoana reala, careia-i plac mult articolele. Nu este singura.
    Eu nu il cunosc personal pe dl. Dan, ci doar din articolele dansului si din comentariile pe care le face pe alte bloguri (inclusiv al meu). Il consider un om avand cunostinte vaste de istoria Bucurestilor, amabil, politicos si educat. Este adevarat ca informatiile de istoria orasului sunt luate din carti, de unde din alta parte? Istoria nu se schimba. Insa articolele dansului sunt aproape exhaustive (atat cat sunt eu in masura sa apreciez, care nu ma pricep), cam tot ce se stie pe acel subiect. Referintele depasesc cadrul istoriei, dl. Dan povesteste si despre oamenii acelor vremuri etc. Se cunoaste ca a citit intr-adevar multe carti, si este imposibil sa fi facut efortul asta fara de pasiune.
    Presupunand ca dorinta de glorie este, intr-o masura, una dintre motivatii...spun doar ca este un sentiment omenesc, precum dorinta de a fi apreciat de ceilalti sau orgoliul.

    Marturisesc si eu ca nu am nici o calificare si nici o specialitate legata de istorie sau arhitectura...

    RăspundeţiȘtergere
  12. Exact la genul acesta de raspuns ma asteptam si de la dinsul in cazul in care era ca Dvs un om onest care face ce face din pasiune ptr. orasul iubit. In momentul in care mi-a sters mesajul de pe blog inseamna ca am avut dreptate si dinsul are probleme de caracter macar la ascultatul parerilor celorlalti. Internetul prezinta si acest "avantaj" al disimularii caracterului in spatele vorbelor mestesugite. Asta nu inseamna ca nu il apreciez cu privire la cit de mult a citit pe aceasta tema si la cit de multe si-a notat. Eu prefer sa citesc acele carti despre istoria si viata acestui oras din care aflu informatia neprocesata. Iar despre exhaustivitate este greu de vorbit cind ne referim la istorie. In plus este mai usor sa fii exhaustiv asupra unor subiecte care au fost tratae amplu in numeroase carti, ca de ex. calea Victoriei sau podul Mogosoaiei, cum vreti sa o numiti. Eu apreciez mai mult blogul Dvs. unde tratati zone mai 'exotice' ale orasului despre care este mult mai greu sa va documentati si sa atingeti "exhaustivitatea". Dar gata de acum cu acest personaj, ptr.mine penibil.

    RăspundeţiȘtergere
  13. Sunteti cu siguranta nedrept fata de dl. Dan Rosca.
    D-l Rosca insoteste un material documentar bogat, adunat din multe surse, cu multe fotografii, stranse si selectate de-a lungul timpului. Dansul nu se adreseaza atat cunoscatorilor, cat acelora care(ca si mine)nu detin de obicei atatea carti si sunt interesati de istoria veche.
    Din tot ce a spus vreodata nu reiese din partea domniei sale decat buna-credinta si bunavointa.

    RăspundeţiȘtergere
  14. Multumesc ca ati trecut sursa de documentare a materialului, care este in fapt articolul “Cartierele evreieşti din Bucureşti în perioada 1866-1914” [The Jewish Quarters of Bucharest between 1866 and 1914], publicat si în Buletinul Centrului, Muzeului si Arhivei istorice a evreilor din Romania, nr. 8-9, FCER, CSIER, Bucureşti, 2002, pp. 96-108.

    Mai multe detalii despre cartierele evreiesti puteti sa gasiti si in alte articole pe care le-am scris

    “Martori tăcuţi. Magazinele evreieşti din cartierul Dudeşti-Văcăreşti” [Silent Witnesses. The Jewish Stores in the Dudesti – Vacaresti Quarter], in Studia Hebraica, nr.5, Bucureşti, 2005, pp. 196-209

    “From the slum to the Jewish quarter in Bucharest: Development and mentality (1830 – 1943) ” in Studia Hebraica, nr.7, Bucureşti, 2007, pp. 162 -180

    O zi frumoasa, Anca Aurelia Ciuciu

    RăspundeţiȘtergere
  15. brava bloaga, faina scriitura, de mirare ilustratii... mult bucuratu-m-am ca ii pasa oarecui de vechiul bucuresti, de onesta si estetica arhitectura de pe vremea aceea, de trecutul (ne)asumat, cu sau fara evrei, cu (dar mai mult fara) sinagogi... multumesc frumos, bloaga ta mi-a prilejuit o seara frumoasa... toate cele bune per sempre...
    cu prietenie, dada vfc

    RăspundeţiȘtergere
  16. Un articol foarte bine documentat! Mulțumesc.

    Pentru comparație puteți folosi o hartă dintr-un ghid turistic apărut la Leipzig în 1913: http://thesocietyofthespectacle.wordpress.com/2010/08/24/9/

    Harta este disponibilă (gratuit) și la rezoluție mare pentru cei interesați. :)

    RăspundeţiȘtergere
  17. Multumesc pentru apreciere si pentru harta!

    RăspundeţiȘtergere
  18. E interesanta precizarea "sursa unor informatii este...". Nu mai bine lasati pasajele plagiate (pardon, ispirate) din textele altor autori intre ghilimele? Exista totusi niste norme etice/ de citare minimale, chiar daca este vorba despre un blog..

    RăspundeţiȘtergere
  19. @ Anonim: Acolo unde am reprodus pasaje exacte (din C. Giurescu, F. Dame) le-am introdus intre ghilimele. Din articolul d-nei prof. Anca Aurelia Ciuciu nu am folosit pasaje, tocmai de aceea am indicat anume la sfarsit si aceasta sursa. De altfel insasi d-na prof. a lasat un mesaj aprobator multumind tocmai pentru mentionarea sursei.
    Plagiatul presupune "prezentarea drept creatie personala". Eu am folosit materiale din mai multe surse pe care le-am numit.

    RăspundeţiȘtergere
  20. Buna ziua,
    Ma uit cu placere la acest blog.Bucuretiul este "ranit" de noua directie umana care isi face loc in zona acesta geografica.Nu am inteles rostul arhitectului pe care il are primaria ? Orasul arata derutant.Recursul la memoria noastra este necesar.Imi mai amintesc de vechiul chei la Dambovitei, de cartierul Cauzasi, str.Olteni,Str.Mamulari si alte stradute care au fost evaporate de ...istorie. Nu era o zona dichisita insa avea farmec si suflet.Il puteai citi pe Mircea Eliade si te simteai "vecin" cu el.Acum sentimentul pe care il ai in Bucuresti este, orecum, de instrainare. Parca nu mai ajungi odata acasa.

    RăspundeţiȘtergere
  21. Multumesc pentru cuvintele dv. Asa este, Bucurestiul arata derutant. Ceea ce s-a stricat in 45 de ani nu se poate repara decat poate peste inca o generatie. Este vorba de oameni, mentalitati. Insa sunt cartiere care au disparut pentru totdeauna, ireparabil. Iar unele din casele vechi ramase nu mai rezista inca o generatie. Aveti dreptate, recursul la memorie este necesar, la valori.

    RăspundeţiȘtergere
  22. Am locuit in acea zona inainte de 1977. Cunosc bine parfumul acelui cartier...si nu vorbesc de parfumul platanilor de pe str.Popa Nan, nici de cel al salcamilor de pe str.Matei Basarab, nici de cel al strazii Parfumului...Desi au fost perioade cand veneam in Bucuresti si de trei-patru ori pe saptamana, nu am mai fost prin locurile acelea. Cand pasii m-au purtat din nou acolo dupa mai bine de 20 de ani parca eram pe o alta planeta...
    Va multumesc pentru ca mi-ati readus in minte cartierul pe care l-am cunoscut atat de bine...

    RăspundeţiȘtergere
  23. Va multumesc si eu pentru mesaj.
    Foarte interesante sunt cladirile si instalatiile de alimentare cu apa ale Ploiestilor! Intr-adevar,s-ar putea constitui un muzeu, chiar ar fi de dorit.

    RăspundeţiȘtergere
  24. Ultima poza din articol, este fostul sediu al INERCM, din str Romulus, care ocupa un fost azil de batrani evreiesc, care avea o sinagoga mica in curte. Actualmente institutul s-a mutat in Panduri, iar cladirea din Romulus a fost retrocedata comunitatilor evreiesti.

    RăspundeţiȘtergere
  25. Multumesc pentru lamuriri! Deci este intr-adevar vorba despre o sinagoga.

    RăspundeţiȘtergere
  26. Multumesc de articol, si de preocuparea pt Bucurestiul necunoscut!
    1. Nu stiam nimic de sinagoga de pe Romulus, desi aceasta era catierul copilariei, ma plimbam cu bicicleta pe Parfumului si Filibiliu.
    2. templu de pe Toneanu l-am descoperit anul trecut! Iarasi, desi acum locuiesc in Calea Vitan, aproape de Mall, pin anul trecut ingnoram complet straduta respectiva.
    3. am imagini cu o sinagoga disparuta DUPA 1990:'pe Bdul. Dacia, inspre intersectia cu Calea Mosilor, unde acum este o cladire inalta a Postei!

    Cristian.

    RăspundeţiȘtergere
  27. Multumesc pentru mesaj! Cunosc cladirea Postei de pe Mosilor insa nu stiam ca a fost o sinagoga acolo. Fotografiile respective se pot vedea pe internet pe undeva, pe Flickr de exemplu?

    RăspundeţiȘtergere
  28. Mai cunosc ca au existat:
    - O sinagoga mica intr-o curte ingusta de pe Calea Mosilor, cca nr.265, demolata in anii '70 la sistematizarea strazii...de unde am mancat mult matzis cu miere...
    - Doua sigagogi askenade intr-o intrare a Caii Grivitei, pe locul actualului Hotel Nord - distruse la constructia acestuia in anii '60 - sursa arh.Dan Ionescu

    RăspundeţiȘtergere
  29. Nu s-a amintit sinagoga fosta sefarda de pe strada Piata Amzei. Recent a fost renovata de Liubavici si arata minunat.

    Andy

    RăspundeţiȘtergere
  30. Aveam in bloc 2 batrane evreice care primeau asistenta din partea comunitatii evreiesti...zilnic le era adusa hrana calda..una din ele fusese proprietara tipografiei de pe strada Pitagora..culmea era ca putea s-o vada de la geamul casei sale,ea stand la etajul 3..daca nu ma insel,chiar si imobilul in care stateam ii apartinuse candva..si platea chirie dupa nationalizare...trista soarta ptr multi evrei din Romania..

    RăspundeţiȘtergere
  31. Eu felicit pe toti cei care se ocupa, ca aceste imagini sa le putem vedea si noi.M-am nascut si am copilarit in acest cartier si am avut ca vecini multi evrei cu care ne impacam excelent.Pot spune ca sunt foarte fericita ca am ocazia sa mai revad cartierul si chiar casa in care am locuit si care mi-au fost foarte dragi mie.
    Nu am vazut si nu a pomenit nimeni de vechea piata Decebal. Poate aveti ceva poze cu acea zona ? Multe multumiri !!!

    RăspundeţiȘtergere
  32. Sinagoga de pe Dacia din apropierea intersectiei cu Calea Moșilor era Voința, construita in 1878, ruinele ei fiind demolate in 1997.
    Sinagoga Bet Hamidraș mai exista si astazi, in plan secundar fata de Calea Moșilor, dupa ce a fost refacuta in 1947 si 1955, servind comunitatii pana in 1978.

    In alta ordine de idei, aveti cumva mai multe informatii despre Sinagoga Mosaver Zekenim din cadrul Azilului de batrani Elisabetheu de pe Filibiliu? Am trecut astazi pe acolo si situatia este grava: in urma parasirii locatiei de catre institutul gazduit acolo din 1951 incoace, s-a furat si se fura in continuare tot ce se poate utiliza, grinzi de lemn, rame de fereastra, caramida... Multumesc frumos!

    RăspundeţiȘtergere
  33. "Bucharestian", multumesc pentru detaliile despre sinagogi. Imi pare rau, nu stiu mai multe despre cea de pe Filibiliu din curtea fostului azil...daca se distruge este cu siguranta cu stirea si acordul proprietarului. Iar trebuie sa fie interese imobiliare la mijloc. Ce pot spune, singura mea speranta ramane ca dl. Nicusor Dan sa fie ales primar...

    Imi place mult site-ul tau despre Bucuresti, pe care il stiam demult. Este foarte inspiring. Felicitari!

    RăspundeţiȘtergere
  34. Multumesc frumos. Am adaugat cateva fotografii de la Mosaver Zekenim in starea actuala la adresa http://www.bucharestian.com/Old_Districts/Entries/2012/1/2_The_Jewish_District__from_Dristor_to_Piata_Unirii.html
    Sper sa nu se transforme in imagini de arhiva...
    Alex

    RăspundeţiȘtergere
  35. Fotografiile si comentariile dumneavoastrå despre cartierul evreiesc mi-au trezit amintiri dureroase.Una din fotografii ,cea unde se vede in planul din spate chiar casa in care am locuit cu ferestrele dinspre curtea interioarå,situatå atunci pe strada Sf.Ioan Nou si care a fost demolatå intr-o singurå noapte odatå cu vizita secretå a presedintelui Ceausescu, mi-a adus lacrimi in ochi fåcindu-må så sufår din nou pentru o clipå,retråind aceeasi durere intensivå de acum 30 de ani cind alergam printre ruine cu doi copii mici de minå.Atunci nu intelegeam de ce Dumnezeu isi intorcea fata de la mine luindu-mi inapoi o parte din identitatea mea...
    Tråiesc departe de tarå mai bine de 20 de ani dar locul unde am locuit in Bucuresti toatå tineretea mea råmine mai departe in sufletul meu un loc de referintå spre care må intorc cu dor.
    Va multumesc din suflet pentru generoasa idee de a aduna aici cite ceva din trecutul nostru comun, relicve de pret pe care le credeam definitiv pierdute.
    cu drag,Schekina

    RăspundeţiȘtergere
  36. Va multumesc si eu pentru mesaj, ma emotioneaza.

    S-au pastrat putine imagini ale cartierului disparut, dar in caz ca nu stiati de ea, exista o carte extraordinara, "Bucuresti-Arhipelag Demolarile anilor '80: stergeri, urme, reveniri", a dl Cristian Popescu. Sunt fotografii facute in deceniul acela fatidic in zonele Bucurestiului afectate de demolari, intre care si zona Unirii-Vacaresti-Cauzasi, dar si altele. Ele sunt alaturate altora facute la 20 de ani distanta, aceleasi locuri din aceleasi unghiuri...este un document extraordinar pentru memoria Bucurestiului. Cartea a aparut la editura Compania, si o puteti cere prin posta, luand legatura cu editura. Bineinteles, eu nu pot posta imagini din ea datorita copyright-ului.

    Va doresc numai bine.

    RăspundeţiȘtergere
  37. marius georgescu27.02.2012, 13:01

    Imi puteti spune, va rog, unde pot gasi o poza cu planul Hiottu din 1871 ?
    Multumesc

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu mai stiu unde l-am gasit, insa daca imi dati un email pentru a obtine adresa dv va trimit planul Hiottu integral asa cum il am, rezolutia este destul de buna.

      Ștergere
  38. marius georgescu29.02.2012, 13:54

    Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundeţiȘtergere
  39. Am locut pe D. Cantemir-Cernisoara nr. 4 colt cu Olteni. Pe Cernisoara mai sus tot pe partea cu numere pare, la 8 sau 10 era o mica sinagoga/ loc de rugaciune iar pe Olteni fata in fata cu numarul 57 parca erta o cladire impozanta probabil tot un fosta sinagoga dar eu am prins-o sub forma de depozit al comunitatii evreiesti. Evident toate au fost darmate in '85-86, eu m-am mutat in 1985.

    RăspundeţiȘtergere
  40. Admirabil articol...felicitari pentru munca de documentare si modul de prezentare.succes !!

    RăspundeţiȘtergere
  41. Superba ideea acestui site. Am locuit pe strada Negru Voda in fata liceului. La cateva case de mine era o cladire frumoasa care devenise din tribunal militar un azil de batrani evrei. Nu am gasit nimic pe internet despre aceasta cladire cu arhitectura interesanta. Tin minte ca in anii 70 deputatul strazii era un evreu haios cu numele de Solomon si sotia lui Roza. Stateau pe Banu Maracine care ducea spre o mica sinagoga intr-o parte si spre morga institutul Minovici in cealalta parte. In curte cu mine stateau familiile Braunstein si Iacobescu.
    Pentru cei interesati gasiti imagini cu aceste strazi in filmul Glissando al lui Mircea Danieluc. Caut poze cu strada Negru Voda si imprejurimi dar nu gasesc. Daca are cineva si doreste sa faca un mic schimb cu ce mai am si eu va rog trimite-ti mesaj la gnacu@hotmail.com. Va multumesc.

    RăspundeţiȘtergere