duminică, 29 noiembrie 2009

Cartierul Uranus-Izvor si Bisericile din Dealul Arsenalului

“Niciodata in secolul nostru vreo forta umana nu a pus constient si ostentativ in aplicare un program care in timp de pace sa duca la distrugerea voita a patrimoniului artistic al unei intregi natiuni, asa cum constatam in Romania.” (Consiliul International al Monumentelor si Siturilor, declaratia Adunarii Generale din mai 1984)

Interventia de proportii facuta pentru eliberarea terenului in vederea construirii Casei Republicii, actualul Palat al Parlamentului, a dus la eliminarea cu brutalitate a Cartierului Uranus-Izvor, ras de pe fata pamantului, si la nivelarea dealului. Nu foarte departe de centru, dar oarecum izolat de acesta, a existat cu numai 30 de ani in urma un cartier tihnit, aparte prin strazile sale in panta, unice in Bucuresti.

Bucurestii au fost dintotdeauna caracterizati de prefaceri si schimbari, mai mult sau mai putin fericite. Nu este si cazul Cartierului Uranus-Izvor, care evoluase intr-un ritm lent.  Exista un sens al continuitatii, al apartenentei la locuri. Odata cu vechiul cartier s-a pierdut un lucru care se invata in timp: modul de a trai in comunitate.
Am putut sa-mi dau seama in mod repetat ca cei care au trait in cartierul Uranus-Izvor au si astazi nostalgia lui.
Povestea strazilor si bisericilor disparute din aceasta parte desfigurata de oras trebuie cunoscuta pentru a reface astfel legatura necesara cu trecutul.

Imaginile de mai jos apartin dl. Dan Perry. Domnia sa a realizat in anii '80 cateva fotografii in cartierul in care a locuit, ce avea sa dispara doar cativa ani mai tarziu. Pentru eventuala identificare adaug mai intai un fragment dintr-o harta a zonei Uranus-Izvor de la sfarsitul anilor '60 sau inceputul anilor '70 (harta luata de aici):


Si un alt fragment de harta din 1980:


Fotografiile din cartierul Uranus Izvor sunt foarte pretioase, fiind rare.

Strada Arionoaiei (1980), una dintr-un sir paralel de stradute ce coborau dinspre Uranus spre Antim. Ele sunt  azi suprapuse de Bd. Libertatii si maidane. Foto Dan Perry

Strada Ion Taranu (1980), foto Dan Perry

Strada Uranus (1980), foto Dan Perry


Zona Izvor adiacenta zonei Uranus, cu strazile Mihai Voda, Sf. Apostoli, Vanatori  avea un caracter diferit. Casele erau mai inalte si mai elegante, formand un front compact. Era una din partile orasului ce fusese la inceputul secolului locuita de evrei, cu un aer specific burghez, de inceput de secol XX.


Strada Mihai Voda spre Splaiul Independentei. Zecile de fotografii realizate de dl. Dan Vartanian inainte si in timpul demolarilor in acest cartier (si in alte zone ale orasului) sunt un document nepretuit.

Aceeasi strada putin mai sus, la intersectia cu Sf. Apostoli; foto Dan Vartanian, ca si urmatoarele

Strada Bateriilor la capatul dinspre Sf. Apostoli


Strada Sf. Apostoli catre Mihai Voda; in dreptul masinii parcate, Strada Sapientei (toate identificarile de strazi din fotografiile dl. Dan Vartanian apartin lui G.Graur, "Aventurierul")

Revenind pe dealul Uranus:

Str. Cazarmii intersectie cu Constantin Moroiu

Strada Cazarmii spre Uranus

Intersectia Str. Uranus cu Str.13 Septembrie (stanga) si Str. Cazarmii (dreapta)

Strada Fonteriei (care coboara in panta din stanga) la intersectia cu Strada Putul cu Apa Rece (in dreapta). Cu multumiri d-lui Adrian Muresan pentru corectare!

Stadionul Republicii (ANEF)

Pentru completarea imaginii vechiului cartier vezi aici si fotografii  cu Strada Sapunari (fosta Aleea Ganea), straduta neafectata de demolarile din anii '80.

Odata cu strazile au pierit si trei biserici din Dealul Spirei: Alba Postavari, Spirea Veche si Izvorul Tamaduirii, toate in 1984. Alte doua au fost mutate de pe locul lor istoric: Bisericuta Schitului Maicilor, in 1982 si Biserica Mihai Voda mutata in 1985 (despre Ansamblul Mihai Voda am scris un articol aici)

"Biserica Alba- Postavari" era asezata pe amplasamentul de acum al Pietei Constitutiei, partea dinspre sud a rondului de unde porneste Bd.Unirii ( pe Str. Bateriilor, aproape de coltul cu Str. Cazarmii). Una din cele mai vechi biserici atestate din Bucuresti (sec.XVI), a fost distrusa pentru totdeauna in martie 1984 (in Duminica Floriilor!).


Biserica Alba Postavari inainte de demolare; gramezile de pamant vizibile in imagine sunt de la lucrarile in Dealul Arsenalului,  pamantul excavat fiind depozitat in preajma bisericii.


Biserica Alba Postavari in timpul demolarii;  apropiind imaginea se recunoaste in plan departat Biserica Spirea Veche ce urma sa fie daramata o luna mai tarziu.


Harta zonei Izvor dupa 1999, cu amplasamentele bisericilor daramate si translatate.

Biserica Alba Postavari se afla in afara conturului enorm ocupat de asa-zisa Casa Poporului, deci nu i-ar fi stat in drum (lucrul este valabil si pentru celelalte biserici daramate sau translatate din Dealul Spirii: Spirea Veche, Izvorul Tamaduirii, Mihai Voda, Schitul Maicilor). Deranja insa prin simpla ei prezenta si prin ceea ce reprezenta: trecut, traditie.

Biserica Spirea Veche demolata in aprilie 1984, fusese ctitorita in sec.18 de doctorul Spiridon Kristofi, dupa al carui nume (Spiridon sau Spirea, nume grecesc foarte raspandit) a fost numit si dealul, pana atunci cunoscut ca Dealul Mihai Voda. La daramare a trebuit dinamitata de mai multe ori, deoarece era printre primele biserici la a carei structura de rezistenta se folosise beton armat.


Biserica Izvorul Tamaduirii a fost demolata in trei zile, in august 1984. Altarul ei este ingropat astazi in talazul din partea de N-V a Casei Poporului, la intersectia strazii Izvor cu strada B.P.Hasdeu.


Bisericuta Schitul Maicilor se afla unde este acum un spatiu verde, la coltul de S-E al Casei Poporului. Ea a supravietuit, dar in conditii grele.

Schitul Maicilor si aleea sa de trandafiri;

Biserica Schitul Maicilor a fost mutata de pe locul unde statuse 265 de ani (prima dintre bisericile translatate) ajungand intr-o zona reziduala din spatele blocurilor de la Bd. Libertatii. Cuhnia veche din 1726 si ansamblul de chilii din jur, restaurate si in buna stare la acel moment, au fost insa distruse.


Schitul Maicilor si o parte din chiliile in stil brancovenesc.


Schitul Maicilor in noua locatie; acesta este capatul actual al Strazii Antim! Mica biserica nu are nici un fel de spatiu propriu sau imprejmuire. Geamurile termopan care inchid pridvorul sunt cel mai mic dintre rele.


Se vede capatul rupt al Strazii Antim care se sfarseste brusc intr-un bloc (Strada Antim se prelungea altadata pana la intersectia cu Rahovei). In fotografie, in coltul dreapta jos este Manastirea Antim avand in fata turnul clopotnita.
(Cititi si articolul despre Manastirea Mihai Voda si tezaurul pierdut din Dealul Arsenalului)

71 de comentarii:

  1. Nu cred ca bisericile din jurul Casei Republicii ar fi putut ramane pe amplasamentul lor initial, dar presupun ca toate s-ar fi putut translata, in diferite directii. E greu de spus de ce unele au fost mutate iar altele demolate. Ori nu s-au facut suficiente demersuri pentru cele 3, ori nu s-au mai aprobat fondurile necesare.
    Partea aberanta a proiectului privind Centrul Civic a fost, dupa mine, distrugerea strazilor din zona Parcului Izvor si a zonei din spatele Casei Republicii. Aceste perimetre au fost demolate numai pentru ca aceasta cladire faraonica sa fie cat mai bine vizibila, din cat mai multe unghiuri. Mai era si teama lui Ceausescu de atentate, de aceea a "curatat" o zona atat de intinsa si a desfiintat Podul Hasdeu.
    Dupa opinia mea, tot perimetrul Parcului Izvor trebuie refacut exact asa cum a fost initial, printr-un proiect guvernamental sprijinit eventual si de Uniunea Europeana, potentialul turistic al locului este enorm. Dupa constructia catedralei si trasarea noului bulevard Uranus, stadionul Republicii trebuie neaparat restaurat in forma originala. Iar daca ar fi posibil, si terenul viran adiacent Casei Academiei sa fie reconstruit partial.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Numele meu este Barber Aurel si am trait 30 de ani pe strada Vinatori nr.8, din 1954-1984. E-mail meu este info@acol-bridgeclub.de. Sper sa ma contactati.

      Ștergere
  2. Podul Mihai Voda a fost desfiintat, asta ai vrut sa spui.
    Biserica Spirea Veche era cea mai apropiata, dar sigur s-ar fi putut adapta proiectul (prin micsorare) asa incat bisericile sa ramana neatinse. Cineva ar fi trebuit sa-i insinueze dictatorului ca prezenta bisericilor ar potenta valoarea si atractivitatea sitului(!)
    Dupa mine, cladirile ce au fost in Parcul Izvor nu se pot reconstrui. Dar trebuiesc micsorate distantele acelea enorme. Eu as desfiinta gardul din jurul Casei Republicii si as face accesibila zona care este acum ingradita...si as pune copaci cat mai inalti care sa mai mascheze cladirea, si as mai face si un edificiu-doua de birouri in preajma...care sa echilibreze cumva volumele.
    Niste panouri informative din loc in loc, cu explicatii si fotografii sunt obligatorii.
    Dar in primul rand ar trebui facut CEVA cu zona Rahova de dupa Palatul Bragadiru!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Comentariul Dvs este foarte pertinent, ca multe altele din acest context, ceea ce îmi inspiră ideea că ați fi arhitectă de profesie. Altfel zis, vă alăturați ideii mai vechi a prof.dr.arh. Dorin Ștefan care propunea cu ani în urmă în jurul mastodontului numit Casa poporului un "parc englezesc, parc-codru, cu copaci foarte inalti, care sa "inece" tot terenul liber". (vezi și http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-6782276-cum-putea-arata-bucurestiul-central-park-jurul-palatului-parlamentului.htm). Ar fi totodată o minimă reparație morală
      pentru odiosul masacru prea puțin "plătit" prin moartea cuplului dictatorilor....

      Ștergere
  3. Presupun ca nu esti la curent cu toate amanuntele, dar Ceausescu a desfiintat atat podul Hasdeu cat si podul Mihai Voda. Cam la vreun an de la revolutie, podul Hasdeu a fost reconstruit si redat circulatiei auto, iar apoi podul de la Opera a fost largit.
    Propunerea aceea cu mentinerea bisericii Spirea Veche ca obiectiv turistic e nerealista, nu putea fi inghitita de catre "tovarasul", care nu suporta sa vada bisericile nici macar pe marile bulevarde, darmite la 10 metri de sediul lui. Iar in privinta bisericii Alba-Postavari, ea s-ar fi aflat chiar in mijlocul Pietei Constitutiei, unde ar fi incurcat circulatia.
    Oricat ar parea de ciudat, exista voci care spun ca nea Nicu nu era ateu convins, ca familia lui avea un duhovnic, ba unii sustin ca ar fi umblat chiar cu Biblia la el in anumite ocazii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Locul neidentificat din cartierul Uranus se afla pe strada Antim, langa intersectia cu Palas.
    Iar in imaginea cu demolarea bisericii Alba-Postavari, sunt aproape sigur ca in dreapta avem cladirea uzinei Ascensorul de pe str. Justitiei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu este cladirea Ascensorul; Cladirea Ascensorul de pe Str Justitiei este pozitionata pe harta pe directia S-E fata de locul unde se afla Alba Postavari; dupa pozitia altarului bisericii-care indica estul- se vede ca a fost fotografiata aproximativ dinspre N-E deci directia este cam spre S-V;
    In plan indepartat in fotografie se vede Biserica Spirea Veche, ce se poate recunoaste si dupa turle!

    Multumesc pentru localizarea fotografiei:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Da, Palas era o strada, o poti vedea urmand link-ul de aici http://www.flickr.com/photos/danvartanian/168456394/in/set-72157594166834095/
    Sa stii ca mi-am batut capul cu cladirea aia mare si dupa cum am spus nu sunt f. sigur de ea. Daca e pozitionata asa cum zici, nu poate fi decat o cladire militara din interiorul Arsenalului. Ceea ce ma induce in eroare e faptul ca nu se vede antena de comunicatii, posibil s-o fi dezasamblat intre timp.

    RăspundețiȘtergere
  7. Astazi am dat de blogul Dvs. si cu surprindere am vazut cateva fotografii care mi-au adus aminte de cartierul copilariei mele. Astfel in foto 4,5,6, in special fotografia 5 se observa o pravalie ce are o firma pe care scrie Croitoria Stama (alaturi era un mic magazin de paine). Este vorba de mica croitoriea tatalui meu Vasile Stama (imi aduc aminte cum ma chinuiam cu o prajina ce avea un carlig in varf sa ridic si sa cobor obloanele de la usa si vitrina).
    Va multumesc pentru postarea despre acest cartier , dvs. cat si Dlui. Dan Vartalian care a avut inspiratia de a face aceste poze.
    De asemeni in fotografia Bucuresti 1927 panorama, am regasit scoala unde am invatat, clasele 1-7 (Romanescu i se spunea inainte apoi nr 127, la intersectia Mihai Voda cu Uranus, cat si toate locurile pe care le bantuiam din cartier.
    Observ ca pe acest blog au intrat si persoane care au locuit in acest in acest cartier, care sunt cat de cat apropiate de varsta mea (eu am 61 ani), care daca doresc mi-ar face placere sa ne intalnim (depanare amintiri) , poate chiar ne cunoastem.
    Eu ma numesc Stama Ion si pot fi contactat la adresa de mail astaj at rdslink.ro .

    RăspundețiȘtergere
  8. Domnule Ion Stama, va multumesc si eu pentru mesaj. Ceea ce mi-ati spus despre croitoria tatalui dv. personalizeaza pentru mine o strada pe care nu am vazut-o niciodata decat in poze.Imi doresc asemenea mesaje. Vedeti ca am mai adaugat cateva fotografii, in caz ca nu le-ati gasit in setul d-lui Dan Vartanian.
    Scoala Romanescu este cumva cladirea cu patru etaje, eleganta, avand o cupola pe colt?
    Adresa dv. de mail nu se intelege, poate o mai scrieti o data.

    RăspundețiȘtergere
  9. Scoala Romanescu a fost la intersectia str.Mihai-Voda cu str.Uranus si avea parter plus 2 etaje, intrarea era pe colt,cu o scara interioara interoara in spirala, la fiecare etaj se gasea un hol mare cu clasele pe laturile cladirii, opus scarii principale era scara de serviciu care dadea in curtea din spate, exista si cateva camere in care locuiau unii profesori cu familia lor, printre care si directorul (una din fetele directorului a fost o persoana publica destul de cunoscuta), dar pe cine o mai interesa toate aceste lucruri. Am reusit sa salvez o poza a scolii dar nu stiu sa o pun. M-am inscris pe blogul dvs., sunt Adrian,va rog sa ma contactati la astaj@rdslink.ro . De asemeni doresc sa iau contact si cu Aventurierul care vad ca stie bine cartierul

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, scoala Romanescu era cladirea foarte interesanta ce se vede in poza, cu doua etaje (am gresit eu cand am spus patru)cu o cupola chiar pe coltul intre Mihai Voda si Uranus. Chiar o remarcasem inainte si ma intrebam ce a fost.
    Sunt sigura ca pe multa lume intereseaza aceste lucruri.
    Aveti cumva fotografia cu scoala scanata? Daca da, este usor de trimis.
    Puteti sa-i dati foarte simplu mesaj Aventurierului,este si el inscris pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  11. Poza nr 3 (Str Uranus) este luata din dreptul strazii Minotaurului (plan apropiat, stanga) Se vede in dreapta Str Ion Creanga iar in plan indepartat, pe stanga, Str Ecoului. Este luata oarecum din unghiul opus si putin mai sus fata de poza cu intersectia Uranus cu 13 Septembrie. Multumesc mult pentru aceasta postare, cea mai complexa pe care am gasit-o despre aceasta zona in care am copilarit.

    RăspundețiȘtergere
  12. @teoctist: Va multumesc si eu pentru identificarea fotografiei-si pentru feedback:) Sunt fericita daca gasiti utila postarea.

    RăspundețiȘtergere
  13. buna ziua, doru este numela meu si ma bucur mult ca v-am gasit. m-am nascut (1958) si am locuit pe str. schitul maicilor nr. 25 casa de langa manastire colt cu gheorghe panu. in 1980 s-a rupt cea mai frumoasa perioada din viata,cand buldozerele ceausiste ne-au luat totul.. extraordinare pozele pe care le postati si comentariile, voi incerca si eu sa gasesc foto si documente din acea perioada si sper sa ne vedem pentru a incerca sa intregim cat de cat ceea ce a fost acel minunat cartier. adresa de mail este alexandrugeorgescu58@yahoo.com, cu stima doru georgescu.

    RăspundețiȘtergere
  14. Am identificat o problema tehnica: fotografia de la intersectia strazilor Fonteriei si Putul cu Apa Rece este o imagine in oglinda! In realitate, str. Putul cu Apa Rece e cea din dreapta, avand o altitudine mai joasa si coteste spre dreapta; iar str. Fonteriei aflata in stanga, urca spre intersectia cu Uranus, unde se afla monumentul eroilor pompieri. Pentru corectie iti sugerez sa folosesti in Adobe Photoshop functia Flip horizontaly sau daca nu ai programul, contacteaza-ma pe mail sa vedem ce e de facut. Adresa mea este podul_grand@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  15. Buna seara, ma numesc Adriana: am locuit pe Apolodor si am mers la scoala 122 de pe Sf Apostoli. Am cunoscut bine cartierul; mergeam la dispensarul de pe Bateriilor; primavara ma prindea mereu plimbindu-ma pe Uranus, sau pe strazile care dadeau spre Cazarmii (imi amintesc ca era pe undeva un zid vechi, dar nu stiu ce reprezenta). Imi amintesc de descoperirile arheologice de pe dealul Arsenalului; de fapt se incepusera sapaturi, apoi au urmat demolarile.
    Desi azi locuiesc in Spania vin in Buc cel putin o data pe an; de fiecare data ma incearca un dor de vechiul cartier: strazile Palas, Minotaurului, etc; case frumoase cu gradini. Eram studenta si m-au durut demolarile; imi amintesc de vizita lui Ceausescu, venit sa inspecteze lucrarile chiar linga blocul nostru.

    email: biserica_amzei@yahoo.co.uk
    mai am o intrebare: despre ce blog este vorba??

    RăspundețiȘtergere
  16. @Aventurierul:
    Ai dreptate! Am comparat cu fotografia lui Andrei Pandele, aratand aceeasi strada si aceeasi casa ingusta cu ferestrele asimetrice. Acolo, nivelul mai inalt al strazii este pe stanga (noastra, cum privim fotografia)iar ferestrele casei sunt si ele invers, cu cea mare tot in stanga! Daca nu reusesc sa "intorc" poza, ti-o trimit pe mail sa te ocupi tu de ea. Eu asa am gasit-o pe internet.

    @Adriana Nu inteleg intrebarea "despre ce blog este vorba"

    RăspundețiȘtergere
  17. @Aventurierul: Am modificat dupa cum vezi fotografia. Multumesc ca mi-ai atras atentia! Nu sunt insa lamurita, in ce parte ar fi Stadionul? Dupa harta zonei din 1980, pare a fi in stanga. Atunci strada coboara in dreapta catre Uranus?!

    RăspundețiȘtergere
  18. Harta din 1980 priveste intersectia de care ne ocupam exact din partea opusa, de aceea stadionul apare in stanga. Vazut din partea cealalta (adica dinspre nord) stadionul venea in dreapta, avand intrarea chiar pe str. Putul cu Apa Rece, la nr. 59. Aceasta strada intortocheata avea o forma elipsoidala si cotea mereu spre dreapta, ajungand sa se intoarca cu circa 150 grade inapoi spre nord, pana la intersectia cu str. Izvor, unde se afla si biserica Izvorul Tamaduirii. Str. Uranus se afla permanent in stanga, vazuta din acel unghi al intersectiei din fotografie. A doua intrare spre stadionul Republicii era prin str. Maior Ene nr. 12.

    RăspundețiȘtergere
  19. Exceptional proiect de recuperare a trecutului, felicitari! Si eu cred ca merita insistat pentru refacerea (macar partiala, ca blueprinturile cred ca exista) a celor mai interesante cartiere bucurestene. Daca polonezii au refacut Varsovia folosind vechile planuri, nu vad de ce noi n-am putea...

    RăspundețiȘtergere
  20. S-a lamurit si misterul cladirii cu 3 etaje. Intr-adevar nu e vorba de Ascensorul, ci de un fost sediu al Securitatii, de pe strada Bateriilor, conectat la antena mare de pe deal.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello! Ma bag si eu in vorba deoarece acum am descoperit acest site. Eu sunt mai in varsta decat toti de aici.. am copilarit pe Bateriilor, nr. 33 pana in 1944 cand casa a fost bombardata. Am facut o clasa primara la scoala de pe str. Justitei si mama ma ducea in fiecare zi la scoala, cred ca treceam pe langa biserica Postavaru si probabil manastirea Antim. Are cineva poze cu str. Bateriilor? Casa noastra era pe colt, era cre o fundatura care ducea la dealul arsenalului.. Ce s-a intamplat cu acle dea? A fost nivelat? Multumesc.

      Ștergere
  21. Stiam ca ai sa te lamuresti, de aceea n-am mai insistat:)Daca cladirea cu pricina ar fi fost Ascensorul, atunci cum de nu se vedea manastirea Antim alaturata?!

    RăspundețiȘtergere
  22. In primul articol pe care l-am scris si urmeaza a fi publicat, vei avea ocazia sa vezi acea cladire de la distanta, mai precis de pe acoperisul blocului turn din Piata Natiunilor. In orice caz, cele doua imobile semanau mult, iar poza cu demolarea era inselatoare, fiind si neclara. Acum am mai invatat ceva!

    RăspundețiȘtergere
  23. POZELE SUNT SUPERBEEE.MI-AU ADUS AMINTE DE COPILARIA TRAITA IN ACELE LOCURI(ma refer la str.Uranus la intersectia cu cal.13 Septembrie.V-AS RUGA,DACA AVETI SI PUTE-TI TRIMITE POZE CU STR.METEORILOR.VA MULTUMESC DIN SUFLET MARIAN.MAILUL MEU ESTE mariangery@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 2 fotografii de la dan perry cu strada meterorilor aici:http://danperry.livejournal.com/91821.html
      Cititi si comentariile acolo dan perry mai indica linkuri cu forografii.

      Ștergere
  24. Domnule Marian, imi pare rau dar nu am fotografii cu Str. Meteorilor. Poate va ajuta cu ceva setul d-lui Dan Vartanian:
    http://www.flickr.com/photos/danvartanian/sets/72157594166834095/
    (nu sunt poze cu str. dv., dar sunt alte zone din cartier).

    RăspundețiȘtergere
  25. fotografia numarul 3este luata fix din intersectia strazii ecoului cu uranus iar in partea dreapta se vede intrarea pe strada ion creanga in cladirea din partea dreapta se afla o sifonarie iar in cladirea din partea stinga un centru de lapte poate confirma si marian cu stima cristi

    RăspundețiȘtergere
  26. Buna seara, este foarte placut sa aduci in prezent trecutul unei zone care a existat si care avea un farmec aparte.
    Eu ma numesc Dana Stern. Am locuit pe str Justitiei la nr 74, langa comisariatul militar. Scoala primara am facut-o la sc. nr 123, vechia Poienarescu(sper ca am scris corect). In acea perioada, a copilariei, cam pe la 1961-1969 am cutreierat cartierul in lung si-n lat, mai ales ca aveam prieteni si colegi de scoala pe toate strazile din zona.
    Bineinteles ca Arsenalul era zona noastra de "actiune" si aventura ( bineinteles ca o accesam fara permisiune). Eiii, dar astea sunt ale copilarii valuri. Mai tarziu, am invatat la liceul Lazar asa ca mi-am extins zona de cunoastere pana peste Dambovita, dar mergand pe aceleasi stradute ale acestui cartier. Apoi in 1976 am emigrat in Israel. Din 2004 lucrez aici si locuiesc aici. Am fost sa regasesc locurile copilarii mele si am un mare gust amar cand vad cionturi( sau cum s-o zice) din ce era...
    Greu de exprimat in cuvinte, dar si mai greu imi este sa inteleg partea de urbanistica si arhitectura distrusa, mai ales ca asta imi este meseria- arhitect.
    Daca vreti sa ma contactati mail-ul meu este:
    d8arches@yahoo.com, poate va pot ajuta cu ceva. Daca nu, multumesc din inima, mi-ati facut o mare bucurie

    RăspundețiȘtergere
  27. Ma mir ca n-ai dat si de celelalte fotografii ale mele din anul 1980, printre care si doua fotografii ale dealului Rahovei. Le poti gasi pe webshot.com user danrep. Fotografiile astea trebuie sa le vada toti care au crescut in acest cartier si doresc sa mai vada odata aceste locuri. Pacat ca sunt asa putine. In 1980 am facut ceva poze, dar nu stiam atunci ca strazile copilariei vor dispare peste 2,3 ani. Daca stiam mai faceam inca 100-200...
    Dan Perry

    RăspundețiȘtergere
  28. Domnule Dan Perry, datorita dv (si a dl. Dan Vartanian) avem norocul de a avea cateva fotografii cu fostul cartier, chiar daca sunt putine...multe multumiri.

    RăspundețiȘtergere
  29. alexandru georgescu20.04.2010, 16:17

    buna ziua, am trimis cateva fotografii din colectia personala aventurierului, poate posteaza cateva, cu mentiunea ca sunt cu personaje, cum am spus sunt din arhiva personala

    RăspundețiȘtergere
  30. Buna!
    De unde ai poza cu bis Alba Postavari prabusindu-se!! E dintr-o carte? E incredibila si nu am mai vazut-o pana acum...
    Misto
    si bravo...
    Radu oltean

    RăspundețiȘtergere
  31. Nu, este de pe internet, de pe blogul d-lui Stelian Tanase:
    http://bucuresti-strictsecret.blogspot.com/2007/11/episodul-16-ceausima.html

    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  32. Ar fi multe de spus:
    daca "omul nou" poate distruge tot ce a mai ramas din Bucurestiul-Micul Paris, inseamna ca eu sunt omul vechi, care iubeste acest oras pentru trecutul sau.Stiati ca si o parte din Cotroceni urma sa fie demolata la sfarsitul anilor '80? Parintii mei care locuiau intr-o casa din Cotroceni mi-au spus( eu ma gaseam in Germania) ca buldozerele erau la un capat si altul al arealului care urma sa fie demolat, mai multe strazi din cartier!.In vara lui 1989 au aparut utilajele omului nou. Cateva luni mai tarziu, Revolutia a oprit mutilarea poate al celui mai frumos cartier din Bucuresti...
    Intr-o "vizita-fulger"a Conducatorului(in Germania, doar Hitler a fost numit asa,"Der Führer"=conducatorul)coloana oficiala s-a oprit in fata Operei Romane,si cu un semn din mana spre Cotroceni,Ceusescu dadea sentinta pedepsei capitale pentru cartier. Demolarea! Noroc ca a venit Revolutia si noroc ca nu au fost bani destui pentru toate planurile dictatorului...

    RăspundețiȘtergere
  33. Cu siguranta ca si alte zone ale orasului ar fi urmat la rand!In cativa ani nu mai ramanea nimic din Bucuresti. Se pare ca ar fi fost vizate zona Mantuleasa, Bulevardul Lascar Catargiu (unde se incepuse la capatul dinspre Piata Victoriei)si Centrul Istoric!
    Chiar si cateva case demolate mutileaza definitiv un cartier, pentru ca acolo apar cladiri care chiar presupunand ca respecta regimul de inaltime afecteaza ambientul traditional.

    RăspundețiȘtergere
  34. Desi in afara zonei de care se ocupa acest articol, as dori sa stiu ce s-a intamplat cu Biserica Troita, la coltul Strazii Trinitatii cu Calea Dudesti. O biserica frumoasa, avea un preot care iubea copiii si care ne lasa sa ne jucam in curtea bisericii (circa 1947-48).

    Anul trecut, cand m-am intors la Bucuresti dupa o absenta de 48 de ani, nu am putut gasi biserica, si nici casa de pe strada Trinitatii in care locuisem.

    RăspundețiȘtergere
  35. @ Doru: Imi pare rau, Biserica Sf Troita-Dudesti este intre cele cazute la demolari...este acum un bloc pe locul fostei biserici, zona a fost demolata in octombrie 1987...strada fosta Trinitatii care s-a numit mai tarziu Maximilian Popper nu mai exista, peste ea a trecut Bulevardul Unirii...numai o ramasita de la inceputul strazii Maximilian Popper mai exista pe partea de nord a Bd. Unirii. La fel nu mai exista inceputul Strazii Theodor Sperantia...este tragic.
    Aveti cumva, intamplator, fotografii vechi ale zonei?

    RăspundețiȘtergere
  36. Cris, multumesc pentru raspuns, desi vestile sunt triste. Speram ca poate biserica si strada mai erau si eu eram cel de vina ca nu le-am gasit...

    Sper ne intoarcem la Bucuresti in septembrie 2011 cu ocazia Festivalului Enescu si am de gand sa o iau de la inceput, poate de la celalalt capat al strazii Trinitatii, aka Maximilian Popper.

    Ar fi fost interesant daca exista o harta "umbra" a vechiului Bucuresti, cu vechile strazi si cu structura curenta fiind suprapuse. Probabil ca nu este suficient interes si, cu siguranta, nu sunt fonduri.

    Fotografii nu avem. Pe vremea aceia (in timpul razboiului am avut intre 5 pana la 8 ani) nu aveam aparate de fotografiat. Fotografii se faceau putine, ca "suvenir de amintire"...

    Avem fotografii de la nunta civila, cu scarile fostei primarii Raionul Tudor Vladimirescu pe fond, dar sunt in esenta fotografii de familie, prieteni si colegi de facultate. Cam atat am reusit sa luam cu noi. Totul a ramas in urma si o mica parte le-am gasit, pastrate de oameni buni, anul trecut. Din nou, fotografii de familie, fara elemente arhitectonice civile, perspective sau peisaje urbane.

    Am gasit usor Posta de la Vitan, si de acolo am incercat sa trasez pas cu pas drumul pana la fostul no. 20 pe strada Theodor Speranta (Raion), dar era foarte derutant. Deodata m-am trezit in spatele fostei scoli de meserii Ciocanul. Circa 100 m. mai sus, pe Dudesti, am mers la gradinita, cand voi toti, cititori, poate nu erati inca nascuti. Emotionant.

    Si multe altele.

    Am un adanc respect si recunostinta pentru opera pe care o indepliniti D-voastra, si desigur multi altii, pentru a pastra cel putin memoria atator locuri disparute.

    Esenta noastra e continuta in trecutul nostru.

    RăspundețiȘtergere
  37. Domnule Doru, exista o carte care se numeste "Bucuresti-Arhipelag Demolarile anilor '80: stergeri, urme, reveniri". Domnul Cristian Popescu, autorul cartii, a mers in acei ani in zonele despre care stia ca urmau a fi demolate si a facut fotografii. Este un material extraordinar. Daca doriti si imi dati adresa de e-mail va pot scana si trimite fotografiile din zona in care ati locuit. Nu le pot posta datorita copyrightului. Adresa mea de mail este cristinaiosif23@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  38. Draga Cris (daca ma pot adresa astfel...)

    M-am pus in legatura cu LiterNet.ro, pentru a vedea daca pot cumpara prin Internet cartea D-lui Popescu pe care o recomandati cu atata caldura.

    Apreciez oferta D-voasta de a face scans ale unor fotografii din fosta zona Dudesti/Theodor D. Sperantia/Vitan. Nu vreau sa va dau prea mult de treaba dar voi trimite un email la adresa indicata pentru o fotografie a Bisericii Sf. Troita si poate una a Postei Vitan si a pietei al carui centru il constituia: cinematograful unde ii vedeam pe Tom X, fiul lui Zorro, Pat si Patason, etc., farmacia, brutaria, acul de tramvai...

    Cu adanci multumiri si sperand sa ramanem in legatura virtuala,
    Doru

    RăspundețiȘtergere
  39. Si sotia zice: "Si Biserica Dobroteasa!"

    Stiti Dumneavoastra: dati un deget...

    RăspundețiȘtergere
  40. Dupa ce v-am scris ce v-am scris in email, eu fiind fost candva ziarist, am tot cautat pe Internet si am gasit:

    http://www.bucurestiivechisinoi.ro/1609_Arhiva-rubrici/Detectiv-printre-umbre/Dezastru-pe-Calea-Vacaresti-(I).html.

    Multe fotografii mai jos apare si cea a casei noastre pe defuncta adresa Bd. Marasesti 147. Noi stateam la etajul II. Este astfel descrisa:

    "Dl. Cristian Popescu a pozat în direcţie inversă, aici bd. Mărăşeşti apare în stânga, iar pe terenul viran din dreapta clădirii cu 2 etaje fusese amenajată o piaţă agricolă cu tarabe, chiar în dreptul staţiei de tramvai:"

    Cladirea cu 2 etaje sus-pomenita era unde am trait cu familia sotiei (parinti, unchi si matusa) dupa ce ne-am casatorit si pana cand am plecat.

    Jos se deschisese un Aprozar.

    Cand sotia mea a vizitat Bucurestiul (in 1984 sau 1985?) pe locul mandrei cladiri era un munte de moloz...

    In acest moment, sotia mea si cu mine, suntem foarte emotionati de aceasta descoperire complect neasteptata. Avem ce arata baietilor si nepotilor. Trecutul a existat, deci; nu era numai o inchipuire!

    Fotografia precedenta, tot a D-lui Cristian Popescu, prinde coltul opus (cel cu o masina in fata), unde locuise cea mai buna prietena din copilarie a sotiei mele, fiica D-nei Dr. C.

    Pe fundal, Biserica Dobroteasa.

    La celalalt colt era o berarie-restaurant. In fiecare noapte un rezident turmentat (intotdeauna acelas) ne dadea pana mult dupa miezul noptii serenade incorecte politic...

    RăspundețiȘtergere
  41. Tot eu: am comandat astazi cartea D-lui Cristian Popescu "Bucureşti-arhipelag. Demolările anilor '80 : ştergeri, urme, reveniri".

    Cris, multumiri pentru directie!

    RăspundețiȘtergere
  42. Miezul noptii in Toronto.

    Cris, nu am cuvinte sa imi exprim destul de elocvent aprecierea noastra pentru stradania de a alege, a cola si a adauga cu atata atentie legenda pentru fiecare fotografie in parte. Datele cand au fost demolate cladirile si datele noilor fotografii ne dau o perspective clara asupra dramei anilor 1985-1987.

    Parte din structurile cele noi le-am vazut anul trecut. Acum avem si un context istoric.

    Da, turla Bisericii Sf. Vineri se vede pe fond, plutind parca fara trup...

    RăspundețiȘtergere
  43. Ce surpriza mi-ati facut.....Am locuit pe str Bateriilor exact acolo unde se termina poza...pe partea stanga....de mult....1973-1983

    RăspundețiȘtergere
  44. Ma bucur pentru dv si multumesc pentru mesaj.
    Va adresez si dv. intrebarea si rugamintea: daca aveti cumva fotografii vechi ale zonei, in care sa se vada case ori strazi, sunt multe persoane care ar dori sa le vada.

    RăspundețiȘtergere
  45. Buna ziua. Eu sunt nascut in 81', dar sunt pasionat atat de Bucurestiul vechi, dar si de cel nou. Daca va intereseaza, exista o carte (pe care o detin) publicata in acest sens: are explicatii si poze. Nu am retinut numele autorului dar ,puteti sa ma contactati pe mihai.costea.zdr@gmail.com

    O zi buna.

    RăspundețiȘtergere
  46. Iti multumesc din tot sufletul pentru munca si pasiunea depusa pentru a ne arata comorile ascunse sau pierdute ale orasului nostru. Desi nu sunt bucuresteanca prin nastere, ci doar prin adoptie (de 22 de ani) si nu am prins nici demolarile din anii '80, nu am nici o tangenta profesionala cu ceea ce faci tu, iubesc arhitectura si istoria orasului si acum iubesc si ceea ce ai facut. Cloneaza-te! in cat mai multe exemplare...:) avem nevoie de astfel de oameni in tara
    Alina

    RăspundețiȘtergere
  47. Multumesc Alina! Inseamna mult pentru mine un mesaj ca al tau. Istoria si arhitectura orasului sunt parte a identitatii noastre, chiar a celor care nu sunt bucuresteni pentru ca Bucurestiul este capitala tarii. Arata cine suntem. Tinerii trebuie sa afle si sa stie ca acel Parc Izvor nu a fost mereu un teren gol acoperit cu iarba, ca acolo a fost un deal pe care timp de 400 de ani s-a inaltat o manastire, a lui Mihai Viteazu. Ca am avut Cartierul Uranus cu strazi in panta, pietruite, marginite de case cu gradinita si curte.
    Bucurestiul atat de traumatizat in ultimii 30 de ani are nevoie sa fie cunoscut, apreciat si ocrotit. Daca noua ne pasa de el, politicienii vor fi si ei obligati sa le pese.
    Multumesc mult pentru mesaj!
    Cris

    RăspundețiȘtergere
  48. Buna ziua, am citi si eu articolul dvs. aducandu-mi aminte de anii demolarilor. Em fost scos la munca patriotica in acea perioada pe Calea Rahovei in sus si tin minte o strada in panta (nu stiu numele) unde incepuse sa se demoleze si noi recuperam materiale nedistruse si refolosibile (caramizi, lemne, metal). De asemenea m-au dus si in zona Strazii Theodor Sperantia unde am vazut in 4 zile cum a disparut strada Rodiei si celelate strazi linistite cu case si vile cochete. Ce doresc sa aflu insa daca se poate: in 1984 cand m-au dus la demolarile din zona Calea Rahovei am revazut si cladirile vechi ale fostului Liceu nr.14 Electomagnetica pe care l-am terminat in 1980 situat langa confluenta strazii Justitiei cu Calea Rahovei. A scapat de demolare, insa cladirile acelea vechi-boiersti sunt in paragina. Stie cineva ce a fost inainte acolo pina sa fie nationalizat? Pe vremea cand eram elev acolo mereu aveam o stare aparte de timp trecut-pierdut in curtea si cladirile acelea.
    Adresa mea de email: incubus62arond.yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  49. Frumos articol!Felicitari!Cu toate ca eram un copil pe atunci imi aduc aminte cu placere de acele clipe petrecute in acel cartier.Bunica mea avea casa chiar linga o biserica din caramida rosie!Mare pacat a fost atunci cind toate s-au demolat!!!

    RăspundețiȘtergere
  50. Fara cuvinte!!! Multumim! E bine ca reusim, cu oameni ca Dvs., sa ne reamintim ca totusi ceva a fost frumos si in orasul nostru, ca avem istorie si ca au fost unii care ne-au furat-o!

    RăspundețiȘtergere
  51. Buna. Eu am poze de pe strada Trinitatii inainte de a fost demolata din anii 1978. spunetim daca pot sa va le trimit. scrieti-mi adressa e-mailul la la care pot trimita e-mailul me-u este albuch9035@walla.co.il . multumesc samuel

    RăspundețiȘtergere
  52. buna voua, are cineva poze cu strada artei?
    daca are cineva va multumesc mult
    sound_studio100@hotmail.com

    RăspundețiȘtergere
  53. Multumesc pentru articol. Am copilarit pe str Apolodor, mers si eu la scoala 122 ca altcineva aici. Din pacate blocul art deco cu 5 etaje unde am locuit nu mai exista. Am revizitat locurile copilariei in 1990 si jumatatea de strada nu mai exista- e neant, nimic, doar praf. Mare pacat ca a disparut asa un colt esential Bucuresti vechi, interesant cu caracter si in conditie buna a cladirilor. Din pacate nu am poze dar memoriile sant adanc plantate. Jos palaria

    RăspundețiȘtergere
  54. Stie cineva daca pe strada Caramizii la nr.24 locuia un pictor pe nume Latinca?

    RăspundețiȘtergere
  55. Am locuit pe str Schitul Maicilor vai ce amintiri frumoase pacat de arhitectura. pierduta.

    RăspundețiȘtergere
  56. atat de minunat, atat de dureros!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. BUNA, DORU GEORGESCU ESTE NUMELE MEU, CUM TE NUMESTI? SIGUR NE CUNOASTEM,

      Ștergere
  57. Buna ziua, poza cu strada Operetei (fosta Azil de Noapte) aveti? tot caut de ani de zile o fotografie cu casa boiereasca de pe strada Operetei nr 12 si nu gasesc. Este cineva care a locuit in zona sa imi zica cine a locuit inainte in acea casa de la acea adresa? As dori mai multe detalii despre aceea casa boiereasca de pe Operetei daca stie cineva... Mail meu este samy_alexu@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  58. A locuit cineva pe strada Salvatorului?

    RăspundețiȘtergere
  59. Am locuit pe str Ion Creanga,nr 14

    RăspundețiȘtergere
  60. buna ziua a locuit cineva pe str baterilor nr 13 sau vecin

    RăspundețiȘtergere
  61. buna ziua a locuit cineva pe str baterilor nr 13 sau vecin

    RăspundețiȘtergere
  62. Un ochi rade, unul plange ! Enorm ma bucur ca am gasit poze cu locurile copilariei... desi straduta mea nu e pe aici... si mult ma doare ca nu mai exista nimic din ele. Am locuit pana la 12 ani la jumatatea strazii str. Maior Ene, acolo unde se intersecta cu Scaricica. Am stat in ultimele 2 saptamani cu buldozerul in curte, ne-au daramat casa in ziua in care ne-am mutat... a doua zi m-am dus acolo si era doar o gramada de caramizi. Imi amintesc ca mai era o singura casa in picioare... cea din care batranii soti Crater - fosti dresori de cai la circ - se incapatanau sa nu iasa... o casa senzationala, facuta din barne colorate, aproape de intrarea in Stadionul Republicii. Nu am cum sa uit scaricica pe care ne dadeam cu punga (caci bariera de jos ne-ar fi nenorocit daca ne lasau ai nostri sa ne dam cu sania), mirosul de paine calda de la Steagul Rosu, scoala 124...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cite amintiri frumoase ma uit la fotografi si nu imi vine sa cred ... bunici miei se chiema vilcu iordan si mama vilcu constanta avea 6 copiii .. frati miei au invatat la scuala124 ..

      Ștergere
  63. Nu ii iau apararea lui Ceausescu, dar cred ca in spatele demolarilor stau si alti oameni care acum multi dintre ei cine mai stie pe unde mai sunt... in ce priveste intrebarea de ce nu au fost salvate toate bisericile, pot fi doua raspunsuri: ori din punct de vedere tehnic nu era posibil pentru ca erau puternic avariate.... ori trebuiau sa arate Moscovei ca si ei demoleaza biserici...

    RăspundețiȘtergere