luni, 11 ianuarie 2010

Pe Strada Anton Pann

Strada Anton Pann serpuieste intre Mircea Voda si zona Ceaus Radu-Plantelor, in fosta mahala a Bisericii Lucaci. Porneste din Mircea Voda, in apropierea intersectiei acesteia cu Matei Basarab, intersecteaza fosta Strada Labirint, rebotezata Cauzasi (dupa ce adevarata Strada Cauzasi si piata cu acelasi nume au disparut) apoi cu Parfumului, si se sfarseste intre doua terenuri virane si in Bd Unirii, in locul in care inainte de sistematizarea din anii '80 incepea Calea Dudesti.


La sfarsitul sec.19 strada Anton Pann avea distinctie, asa cum o dovedesc casele. Spre intersectia cu Parfumului, un sir de case tip "vagon" in stilul eclectic de inspiratie franceza popular la sfarsitul secolului 19, cu gradinita si trepte de piatra la intrare. Prima de pe colt, o casa cu zece ferestre la strada ruinata:


Casa de pe colt, prin geamurile careia se vede casa de alaturi...foto 7 februarie 2011;


Aceeasi perspectiva din partea opusa. Pe stanga, o vila prestigioasa, renovata;



Tot pe Anton Pann, o casa cu un stil neobisnuit in Bucuresti, masiva si cu deschideri relativ mici fata de masivitatea zidului, incadrate de firide ornamentale.




Cea mai interesanta cladire de pe strada este casa tip han, cu gang si curte interioara, probabil un fost imobil de raport. Se pare ca aceasta cladire era folosita candva ca loc de intalnire de catre organizatii sioniste evreiesti.



Peste drum se afla casele folcloristului, scriitorului, muzicianului si tipografului Anton Pann, care a locuit aici in mahalaua Lucaci, si al carui nume il poarta strada. Casele si curtea unde isi avea tipografia au fost daruite dupa moartea sa de catre sotie Bisericii Sf. Stelian Lucaci unde Pann a fost dascal si unde a fost si inmormantat.


Placuta de pe casa memoriala este ea insasi "monument istoric":
"In aceasta cladire a locuit a gandit si a scris in limba cea fara de moarte a norodului iubit si inteles de cei multi ANTON PANN finul Pepelei cel istet ca un proverb (M Eminescu)
S-a asezat aceasta placa de catre Uniunea Scriitorilor din RPR cu prilejul implinirii unui veac de la moartea scriitorului in anul 1954 luna Noiembrie in al zecelea an de la eliberarea poporului nostru si in al saptelea an de la proclamarea Republicii Populare Romane"

________________________________________________

Personalitatea lui Anton Pann necesita macar o scurta evocare.


Anton Pann (1793 sau 1797, data incerta- 1854) a fost de origine modesta, fiu al unui caldarar valah si al unei grecoaice, nascut intr-un sat care este acum in Bulgaria. S-a stabilit la Bucuresti in 1812, pe la 16 ani. Pentru ca avea  glas frumos a reusit sa-si castige painea fiind primit cantaret la Biserica Sfintilor.
Nu avea doar voce frumoasa: vorbea  greceste, turceste, ruseste si romaneste si avand ocazia a invatat repede meseria de tipograf pe care a practicat-o apoi de-a lungul vietii.
Pe langa preocuparile sale legate de muzica liturgica (ce a fost dragostea vietii lui) a cules si prelucrat folclor, creind apoi el insusi si opere originale. Nu credea ca face ceva important, dar scrisul ii era drag ("Cand scriu cate ceva imi pare ca-mi petrec vremea foarte dulce"). Isi dorea ca  proverbele, zicatorile, vorbele de duh ale sale sa slujeasca drept  invatatura si indrumare pentru oameni.
Publicul sau era alcatuit din targoveti, meseriasi, negustori, dascali la biserica, mici boieri, carora li se adresa intr-o limba simpla si familiara, intr-o vreme in care limbajul literar era formal si incarcat de neologisme. La tipografia al carei proprietar era a tiparit carti bisericesti dar si laice. Cartile si le vindea pe la targuri si manastiri, pentru a mai castiga un ban de care a dus adesea lipsa. A fost iubitor de viata, de petreceri cu lautari, un pribeag cu o viata aventuroasa.


Monumentul funerar al lui Anton Pann din curtea Bisericii Lucaci, exact asa cum si l-a dorit: 

La mormant ca sa-mi ridice/Un stalp ca un monument/De marmura, sa nu-i strice/Taria vrun element/Carele lucrat sa fie/Cvadrat si lucrat frumos/Si pe dansul sa se scrie/Aceste versuri din jos:Aici s-a mutat cu jale/In cel mai din urma an/Care in cartile sale/Se citeste Anton Pann/ Acum mana-i inceteaza/Ce la scris mereu sedea/Nopti intregi nu mai lucreaza/La lumina carti sa dea/Implinindu-si datoria/Si talantul ne-ngropand/Si-a facut calatoria/Dand in lume altor rand.

8 comentarii:

  1. Sa vina blocurile de sticla! Ce atatea cocioabe darapanate! --> asta e mentalitatea.

    Am avut ocazia sa pozez zona de sus, inclusiv aceaste case cu un singur cat. Nu ai fotografiat si fosta scoala de pe Anton Pan (asa e trecut pe placutele vechi)?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ar fii frumos, sa aveti si imagini vechi cu strada...

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am imagini vechi, este o strada retrasa si a ramas in afara atentiei fotografilor sau istoricilor. Numai de la persoane care au locuit in zona si au intamplator fotografii vechi personale, si care in plus sunt amabile sa le puna la dispozitie pentru a fi vazute si de altii...ar putea veni sansa de a vedea astfel de imagini vechi

    RăspundețiȘtergere
  4. Da..asa este! Cam ciudat ca nu a fost in atentia istoricilor! Are deschidere directa la BD.UNIRII si se alfa in zona zero a orasului! Oare de ce a fost neglijata? Practic nu ai cum sa nu o stii...e o strada, (si o zona ) unica in BUC! Speciica perioadei Bell Epoque! Daca nu ma insel, este cam singura strada care nu a fost mutilata de mamuti din sticla si beton! Oare daca nu venea revolutia, mai exista acest ansamblu astazi?

    RăspundețiȘtergere
  5. ,,La nr.7-9''! Acela este un mic bloc! Propietarii nu vor avea bani sa schimbe un burlan (din cate se vede) dar sa refaca izolatia..cine stie cunoaste! Trebuie refacuta izolatia exterioara (sapat pe langa fatade pana la temelie, si pusa membrana bitumoasa) + o bariera de protectie intre soclu si ziduri, pentru a stopa infiltratia! Asta costa cam 100 euro metrul liniar si se face si la zidurile interioare! E lucrare de 50 de mii de euro cel putin! + finisaje etc...nu o vad bine!:(

    RăspundețiȘtergere
  6. Salutare! Am o nelamurire... cum se numea inainte Bd-ul. constantin Prezan, si cam cand a fost trasat?

    RăspundețiȘtergere
  7. Bd Constantin Prezan se numea Soseaua Herastrau; nu stiu cand a fost trasat, presupun ca in timpulguvernarii lui Pavel Kiseleff (1829-1834) cand a fost trasata si Soseaua Kiseleff.

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc! Dar ai idee cand a ajuns la forma actuala? Acum soseaua e dreapta iar din cea veche i s-a pastrat memoria doar prin traseul unei alei a parcului?...

    RăspundețiȘtergere