Cele mai vechi constructii existente azi in Bucuresti, in majoritatea lor covarsitoare datand abia dupa mijlocul secolului 19, nu reflecta in nici un caz traditia specifica autohtona. Ele oglindesc modelele arhitecturii europene ale epocii, mai ales frantuzesti, adoptate o data cu inceputul veacului 19 cand Principatele au inceput sa iasa de sub influenta orientala (otomana si greceasca) deschizandu-se calea modernizarii, adica occidentalizarii. O data cu aceasta, caracterul specific local al modului de a edifica incepe sa se stearga. In mod regretabil vechile case boieresti au disparut in totalitate, ultimele dintre ele fiind demolate la inceputul secolului 20.
Care este stilul arhitectural format si dezvoltat de traditia locala in Bucuresti?
Locuintele boieresti, exponentele arhitecturii urbane culte, au ca referinta indepartate modele bizantine si locuintele fortificate de tip "cula" din Oltenia si nord-vestul Munteniei comune spatiului balcanic insa avand in plus foisorul ca element arhitectural traditional romanesc. Casele boieresti, foarte asemanatoare conacelor de tara, erau solide si incapatoare, cu parter si etaj sau parter asezat pe pivnita inalta, cu foisor pe fatada spre curte si scara de acces. Erau invelite cu sita si protejate de streasina lata. In curte se aflau multe acareturi (grajduri, remiza trasurilor, casele slugilor) si gradina cu pomi. Curtea boiereasca era atat de larga incat de pilda vornicul Fotache Stirbei ce isi avea casele pe Podul Calitei a dorit prin diata sa data in 1828 sa ctitoreasca o biserica chiar in curtea caselor sale.
 |
| Casa boiereasca (dupa Ionescu-Gion) |
Influenta indelungata a capitalei imparatiei turcesti, Constantinopol, devenita intensa in perioada fanariota (veacul al 18-lea) in toate aspectele vietii, de la imbracaminte si mancaruri pana la elemente ale constructiei caselor, a dus la asimilarea de elemente specifice arhitecturii oriental-balcanice: geamlacul (veranda inchisa prin ochiuri de geam prinse in cercevele de lemn), bovindoul pe console din lemn si tipul caracteristic al hanurilor.
 |
| Ulita in Bucuresti la 1841, gravura in lemn (dupa desenul lui Ch. Doussault) |
 |
Casa veche negustoreasca in stil oriental cu bovindou, 1860 (gravura in lemn dupa desenul lui D. Lancelot cf George Potra, "Istoricul Hanurilor Bucurestene"). Casele negustorilor, in majoritatea lor armeni si greci, aveau pravalii si depozite la parter si locuinte la etaj. |
 |
| Casa marelui negutator Nicolae Chirilof din mahalaua Olteni (1820-1920) (cf George Potra, "Istoricul Hanurilor Bucurestene") |
Aceste vechi case boieresti se aflau mai ales pe Podul Mogosoaiei si pe Ulita Coltei (inainte de a se largi si a se transforma in Bulevardul Bratianu). Ele au disparut in timp datorita incendiilor, cutremurelor, razboaielor ori au fost demolate ca fiind perimate in decursul agitatului veac 19. Ultimele dintre ele au pierit la inceputul secolului 20:
 |
| Casa boiereasca batraneasca (casa Al. Filipescu) de pe Calea Victoriei fotografiata cu putin inainte de a fi demolata (foto Frederic Dame). Observam aceleasi trasaturi caracteristice, masivitatea, simplitatea fatadelor si geamlacul pe fatada dinspre curte. |
 |
| Tot o casa boiereasca de secol 18, casa Grigore Cantacuzino de pe Calea Victoriei, ramasa aproape neschimbata pe la 1900 cand a fost fotografiata de Frederic Dame. Istoricul Emanuel Badescu ne spune ca fusese pe la 1830 doar putin modificata prin inchiderea foisorului (pe latura dinspre curte) si ca a fost demolata in 1941 odata cu prelungirea Bd. Dacia spre vest... |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu