Biserica Sf. Sava si zona Universitatii in 1864

Fotografie publicata de graficianul Radu Oltean la editura sa ART HISTORIA, intr-o selectie de 16 fotografii panoramice realizate de primii fotografi ai Bucurestilor in perioada 1856-1877.
Vezi site-ul http://art-historia.blogspot.com/

Este o fotografie extraordinara realizata in 1864 de ardeleanul Carol Popp de Szathmary, unul din primii fotografi ai Bucurestilor. In imaginea luata din Turnul Coltei (care exista inca la vremea respectiva) se pot recunoaste trei repere esentiale ale Bucurestiului dintre care unul a disparut: Palatul Sutu, cladirea Universitatii iar in fata ei, in coltul din stanga sus al fotografiei, Biserica Sf. Sava.

Biserica manastirii Sf Sava, existenta din a doua jumatate a sec.16, fusese rezidita in 1709 de catre Constantin Brancoveanu, pe langa ea ridicandu-se "si alte case si tocmeale, ca sa fie scoala de invatat carte". In chiliile ei a functionat Academia Domneasca de la Sfantul Sava, prima scoala superioara din Bucuresti infiintata in 1694 de marele domn invatat care a fost Constantin Brancoveanu, ce punea astfel bazele invatamantului superior din Tara Romaneasca.
In 1856 cladirile din jurul bisericii au fost demolate pentru a se ridica noul local al Academiei, Universitatea care apare in fotografia de mai sus proaspat construita.
Biserica ramasa stinghera, fara chiliile din jurul ei va mai dainui numai cinci ani de la data fotografiei. In 1869 va fi daramata pentru a face loc bulevardului Carol I.

Pe locul unde acum este intrarea in pasaj din dreptul Muzeului de Istorie stau trei case modeste. Pe cea din dreapta se poate citi "Hotel Kiesch". Alaturi, o casa cu pridvor pe stalpi de lemn.
Cea de a treia este mai putin vizibila (i se vede doar acoperisul), trebuie sa fie cea care apare si intr-o alta fotografie, cativa ani mai tarziu:

Jurnalistul francez si pasionatul de Bucuresti Frederic Dame o descrie in cartea sa "Bucarest en 1906" ca fiind casa taraneasca ce, in 1872, se afla inca in fata Universitatii, lipita de zidul gradinii printului Sutu...

In spatele Universitatii se va ridica mult mai tarziu (intre 1912-1927) cladirea Scolii Superioare de Arhitectura, azi Institutul de Arhitectura Ion Mincu. In partea din dreapta sus se vad turlele Bisericii Enei, daramata in 1977 sub pretextul avariilor suferite la cutremur (avariile erau neinsemnate, a fost prima biserica daramata abuziv de N. Ceausescu).

In fotografie se observa in dreapta o ulita ingusta ce se numea atunci Ulita Coltei si ajungea pana la Piata Roma. Mult largita a devenit azi B-dul Nicolaie Balcescu.

Vechile case cu pridvor din Bucuresti

Pana la inceputul secolului 19 care marcheaza inceputul perioadei moderne, casele invelite cu sindrila, cu foisor sau pridvor sprijinit pe stalpi de lemn erau foarte raspandite intr-un Bucuresti care s-a intins mereu prin cuprinderea satelor de la periferie. In mahalalele marginase unde multe case aveau caracter semi-rural sau rural, dar si la locuintele targovetilor mai avuti din zone mai apropiate de centru se puteau intalni case cu prispa, parmaclac sau pridvor asemanatoare celor de tara din zona Munteniei. Aceste case cu aspect rural impreuna cu multimea gradinilor si livezilor au facut ca Bucurestiul fanariot al sec.18 sa fie asemanat de catre calatorii straini unui sat mai intins.

Gravura dupa o fotografie de Szathmary, 1865.

Casa cu prispa si stalpi ciopliti: macelarie si brutarie, 1860 (gravura in lemn dupa desenul lui D. Lancelot, cf George Potra, "Istoricul Hanurilor Bucurestene").

Deschiderea spre exterior sub forma prispei, pridvorului, foisorului sau loggiei, adevarata marca a stilului autohton, era intalnita nu doar la case, ci si la biserici, hanuri sau chioscuri.

Putinele imagini ale vechilor caselor cu pridvor, luate atunci cand timpul lor deja trecuse, le datoram primilor fotografi ai Bucurestilor:

"Casa Procopoaiei" pe "Podul de Pamant" (azi Calea Plevnei) 1849 (foto C.P. de Szathmary).

Fotografie din 1865 de Carol Popp de Szathmary (sursa: http://aicibucuresti.wordpress.com/2010/01/14/bucuresti-1865/).

Statie de posta intr-o cladire veche cu pridvor cu arcade, aflata candva pe locul din spatele actualului Ateneu Roman (cf George Potra, "Istoricul Hanurilor Bucurestene")

Casa veche cu pridvor, sec. XIX. 

O casa cu pridvor apare langa Foisorul de Foc, foto 1890 (acesta este si anul constructiei "Observatorului de Foc", noutatea lui fiind probabil motivul luarii acestei fotografii; in spatele lui se distinge turla Bisericii Pantelimon, iar probabil strada din prim-plan este Strada Traian).

Casa taraneasca cu pridvor (si un trotuar pavat cu piatra de rau) sec.19.

Casa cu parter asezat pe pivnita inalta si pridvor in mahalaua Foisorului, la inceputul secolului 20 (nu este vorba despre Foisorul de Foc, ci de mahalaua ce a luat numele dupa impresionantul foisor ridicat de domnitorul Nicolae Mavrocordat, unde este si azi Biserica "Foisor").

Casa cu parmaclac pe Strada Viitorului la 1910, fotografie din arhiva profesorului si istoricului Bucurestilor George Potra  preluata de pe site-ul "Cutia cu vechituri a lu' Potra" prin amabilitatea d-lui Victor Potra. 

Case cu pridvor ramasesera pana in anii '50 si '60 chiar in zone foarte centrale, intre care pe Mircea Voda una foarte valoroasa (vezi linkul de la sfarsit spre articolul lui Radu Oltean despre casele cu pridvor), pe Dragoslavele aproape de Piata Victoriei si in spatele Bisericii Icoanei (pe locul gradinii si casei careia s-a construit prin '56 un bloc comunist pe Maria Rosetti).

Pridvoarele ajunse pana la noi sunt foarte rare. Poate cea mai veche casa de locuit din Bucuresti, bine pastrata si foarte valoroasa, este casa de targovet de pe Strada Serban Voda, monument istoric de sfarsit de veac 18. Fatada dinspre strada a fost ulterior modificata in stil neoclasic in timp ce partea dinspre curte, ramasa in forma initiala, are un pridvor larg sprijinit pe stalpi de lemn sculptati:

Casa de mai jos a fost construita in 1859, anul Unirii Principatelor (foto ianuarie 2011). Este situata in apropiere de fosta Bariera Vergului, in mahalaua orzarilor, mici negustori specializati mai ales in carausie si comert cu cereale, asezati aici in apropierea convenabila a Oborului:

Pana relativ recent mai existase pe aceeasi Strada Orzari la numarul 63 inca o casa cu pridvor. Ascunse de garduri inalte si opace, nestiute, case cu pridvor trebuie sa mai existe in zona.

In imaginile de mai jos, o remarcabila casa cu pridvor intr-o zona centrala a Bucurestilor, din chirpici si tencuita cu huma, cu pridvor pe stalpi de lemn si arcade de forma specifica- vezi despre ea comentariul dl.Valentin Mandache:

In cartierul Armenesc (Strada Popa Rusu la coltul cu Strada Bocsa), abia vizibila intr-o curte plina de arbusti si balarii se afla o casa cu pridvor supravietuitoare intrebuintata candva ca locuinta de maicutele de la Manastirea Pasarea. Pana de curand folosita ca ceainarie, acum este inchisa:

Bisericuta lui Bucur, (la origine capela de cimitir a manastirii Radu Voda) are acelasi pridvor gratios (bisericuta este datata cel mai probabil in sec.18):

Hanul lui Manuc, foto iulie 2011

Un exemplu splendid al arhitecturii traditionale cu pridvor pe stalpi de lemn este galeria curtii interioare a Hanului lui Manuc, construit in primii ani ai secolului 19.

Un articol bine documentat si cu mai multe fotografii ale vechilor case cu pridvor din Bucuresti:

http://art-historia.blogspot.com/2008/10/case-vechi-cu-pridvor-din-bucuresti.html

UPDATE 29 Nov.2010

Radu Oltean prezinta pe site-ul sau ART HISTORIA o alta interesanta fotografie veche inedita cu o casa cu pridvor din zona Foisorului de Foc.