Cand in anul 1936 au inceput lucrarile de prelungire a Bulevardului Coltei (cum se numea atunci bulevardul de la Piata Romana pana la Universitate) pana jos la Piata Natiunii (azi Unirii), calea nou trasata a taiat vechiul cartier comercial din jurul Lipscanilor in doua. De la Biserica Sf. Gheorghe Nou si pana la Piata era o aglomerare de case care au trebuit daramate- lucrarile au necesitat exproprierea a nu mai putin de 111 imobile. Ulicioare purtand vechiul nume al mestesugarilor-negustori grupati pe bresle au disparut atunci: Ulita Boiangiilor, a Margelarilor, a Abagiilor, parte din Ulicioara Caldararilor.
In numarul din august 1935 al revistei "Realitatea Ilustrata" se scria: "Necesitatile urbanistice fac ca labirintul alcatuit din pravaliile si pavilioanele acestor strazi sa-si traiasca acum ultimele zile, urmand ca peste trupul vechilor si glorioaselor ulite sa se croiasca in zilele noastre bulevardul larg de 50 de metri care va contribui, impreuana cu celelalte modernizari, sa faca din Bucuresti o metropola a peninsulei Balcanice si poate a Orientului European."
Lipscanii intalneau candva langa Biserica Sf. Gheorghe-Nou ingusta Ulita Coltei si strazile Baratiei (care se prelungea cu Vacaresti) si Decebal (care se prelungea cu Sf. Vineri). Harta centrului vechi din 1934:
Piata Roma a fost frecvent fotografiata ceea ce ne permite sa reconstituim aceasta zona de viata ferventa a vechiului Bucuresti. Piata Sf. Gheorghe-Roma era intotdeauna aglomerata, strabatuta de targoveti in trecere spre Piata de Flori si Halele Centrale, spre Hala de vechituri de la Sfanta Vineri, spre Coltea ori spre stradutele din jurul Lipscanilor.
Vedere spre Lipscani, sfarsitul sec.19; statuia care a fost ulterior inlocuita cu Lupoaica reprezenta se pare "comertul". In dreapta, casa care a precedat magazinul "Voaleta".
Vedere din 1895 dinspre Biserica. Piata Sf Gheorghe-Roma a fost traversata de tramvaie inca de la inaugurarea primei linii de tramvaie cu cai (1872). Piata era punct nodal al circulatiei, toate liniile plecau de aici spre Teatrul Cel Mare si Calea Targovistei (Grivitei), spre Calea Calarasi si Mosilor pana la Obor, spre Vacaresti pana la Uzinele Lemaitre (azi Timpuri Noi).
Perspectiva opusa celei precedente, vedere spre Sf Gheorghe Nou. Chipul de nerecunoscut al Bisericii Sf. Gheorghe Nou fata de cel de astazi se datoreaza refacerii din anii '70, cand si-a recapatat forma originala. Biserica fusese reconstruita in intregime dupa marele incendiu din 1847, dar arhitectul (catalanul Xavier Villacrosse, cel al carui nume il poarta un pasaj din Calea Victoriei) nu a tinut cont de vechea infatisare dandu-i aspectul gotic, la moda in epoca.
Langa cladirea cu firma "La ruleta" din stanga se va construi in 1929 magazinul asociatilor Popp si Bunescu (magazinul "Popp si Bunescu" devenit dupa nationalizare magazinul "Bucuresti", cel care se afla azi inchis si in degradare in asteptarea unor vremuri mai bune).
UPDATE! Foto dupa readucerea Lupoaicei "acasa":
O alta fotografie (din 1923) arata Biserica Sf. Gheorghe si piateta din fata ei (Lupoaica nu se vede pentru ca este in afara cadrului, imediat la dreapta imaginii).
Toate cladirile ce se vad in fotografia de mai sus fusesera deasemenea construite dupa incendiul din 1847 si urmau sa fie daramate pentru trasarea Bulevardului Brancoveanu, azi Bratianu.
Piata Roma spre Ulita Coltei, la stanga se deschid Lipscanii. Cladirea inalta din stanga exista si azi, la coltul nordic pe care Lipscani il face cu Bd. Bratianu. Cele din dreapta au fost demolate la trasarea Bulevardului.
Biserica Baratiei in prezent. Orientarea inclinata fata de Bulevard a strazii si Bisericii Baratiei indica pana azi directia in care se prelungea Strada Baratiei catre Piata Roma si Lipscani.
(Despre Strada Lipscani vezi articolul de aici)
Nu cred că Bis. Sf. Gheorghe-Nou a fost refăcută conform aspectului dinainte de 1802, cred că pur și simplu a fost brâncovenizată după șabloanele obișnuite ale restauratorilor. Probabil că nici nu se știe cum arăta în sec. XVIII.
RăspundețiȘtergereSe stie cum arata biserica inainte de 1847 din desene (usor de gasit pe internet): avea, ca si azi, doua turle si un pridvor larg sprijinit pe 12 stalpi; in 1802 a fost un cutremur care i-a surpat turlele; de aceea, in intervalul 1802-1847 cand a avut loc marele incendiu apare fara turle in desene, dar cu acelasi pridvor. Dupa ce a fost distrusa complet in incendiul din 1847 a fost refacuta in stilul neoclasic cu elemente gotice de arhitectul Xavier Villacrosse. In forma asta apare in foarte multe fotografii, si a ramas asa pana la restaurarea din anii '70 pe vremea lui Ceausescu.
RăspundețiȘtergereBrancoveanu a refacut la inceputul sec. XVIII o biserica ce exista deja. Este firesc ca a facut-o in stilul binecunoscut, care a inspirat arhitectura bisericilor din sec. XVIII, numit stilul brancovenesc.
Desenele existente cu biserica fara turle- unele in care este privita din fata, altele din spate- sunt datate din 1837 si sunt facute de un strain aflat in vizita in Bucuresti.
RăspundețiȘtergerepasajul macca-villacrosse de pe calea victoriei nu a fost construit de xavier vilacrosse (nici nu cred ca ma traia la data respectiva - a decedat pe la 1855). constructia a fost proiectata de felix xenopol, iar partea dinspre lipscani a fost denumita villacrosse in amintirea arhitectului.
RăspundețiȘtergereAh, asa este, multumesc pentru atentionare! Am modificat deja informatia in articol.
RăspundețiȘtergerehttp://cutiacuvechituri.wordpress.com/2012/02/20/1933-piata-sfantu-gheorghe-roma/
RăspundețiȘtergereAm găsit o fotografie unicat, în care George Potra surprinde demolările din anii '30 din Piața Sfântu Gheorghe (fostă Roma).
Am însă numeroase nelămuriri, le-am expus în post.
Salutări respectuoase,
Victor Potra