Zona veche a Pietei Matache, parte din sufletul orasului

Planurile de reconfigurare a strazilor Buzesti si Berzei in cadrul proiectului mai larg al drumului ce va uni Piata Victoriei si Casa Poporului implica demolari de amploare, cele mai importante de dupa anii '80. Vor fi inlaturate case darapanate si dughene suspecte, stanjenitoare pentru un oras civilizat, pentru a nu mai vorbi de cauza traficului auto ce sensibilizeaza orice sofer - motive pentru a astepta cu nerabdare lucrarile planificate. Ori poate nu?!

In cateva zile insorite ale acestei toamne am fotografiat unele din casele ce probabil nu vor mai apuca inca o vara.

Casele ce par a se sprijini unele de altele pentru a nu se prabusi, din apropierea Pietei Buzesti, in contrast cu cladirea noua de birouri din spate. Intre casa scunda cu fatada modificata si bloculetul construit cu economie de mijloace se afla un tip de casa de secol XIX caracteristica prin structura (pravalie jos si camere la etaj, intrare prin gang si curte interioara), prin dimensiunile reduse, prin materialele de constructie (caramida  manufacturata, tamplarie din lemn). Miracol in conditiile de astazi, are inca vitrina originala deasupra careia se mai desluseste firma "Legatorie de carti". Arcada in forma de acolada a boltii de intrare in gang este un detaliu specific arhitecturii traditionale locale.

Un bloc "modern" la vremea lui, anii '20-'30, lipsit de pretentii dar nu si de personalitate;

UPDATE 8 dec. 2010: nici blocul, nici casele de mai sus nu mai exista. Demolarile au ajuns la Hotel Marna.

Victima colaterala, Hotelul Marna in stil Art Deco va trebui si el sa cada desi, renovat prin anii '70, are fatada intacta.

Locul Pietei Matache de la intrarea Caii Targovistei in oras a fost dintotdeauna menit comertului. Taranii din imprejurimile Bucurestilor intrau in Cetate venind pe Calea Targovistei si isi instalau carutele cu marfa pe ulita care si-a capatat numele dupa al Bisericii "Cuibul cu Barza", cam pe locul unde este acum Hala. Pe aceeasi Cale a Targovistei veneau si negustorii de la Brasov, deoarece drum de caruta intre Campina si Predeal nu a existat pana la jumatea sec. XVIII. Dupa constructia Garii Targovistei in 1870 zona a devenit una din cele mai importante ale comertului bucurestean alaturi de Piata Mare si Obor.

Pe la sfarsit de secol casele pre-existente de la intersectia Grivitei cu Buzesti-Berzei au fost inlocuite cu unele elegante in stilurile actualizate ale clasicismului si renasterii franceze cu recuzita lor de cupole, frontoane si arcade. Vedem intersectia imortalizata prin fotografii si desene in imagini de acum un veac, pline de animatie, cu cladiri superbe pe toate cele patru colturi.

Calea Grivitei spre Gara la 1900- perspectiva este aceeasi ca in urmatoarea fotografie; in locul casei din stanga (unde a locuit doctorul Botescu) se va construi in perioada interbelica imobilul Art Deco existent si astazi);

Zidurile casei Constantin Radulescu, care cuprindea candva si Cinema Feroviar, disparut in ultimii ani pur si simplu bucata cu bucata. 

Reconstruirea cladirii fostului Cinematograf Grivita/Feroviarul sau a demult disparutei case de peste drum -o "frumusete bucuresteana" in stil eclectic frantuzesc- inlocuita de un maidan gol, este o povara prea grea pentru resursele materiale si morale de care dispunem. Totusi sunt aici case frumoase renovabile (cladirile ramase pe cele doua colturi, cea cu bovindouri si cariatide de vis-a-vis de Hotel Marna, cele din spatele Halei si de peste drum de ea ca si cele de pe Grivitei)  care refacute ar putea alcatui un colt prezervat de vechi Bucuresti, in aceasta zona cu acces usor dinspre Gara, Piata Victoriei si centru, cu urias potential de valorificare.

UPDATE Ramasitele Casei Radulescu si Hotel Marna au fost daramate. Ramasa doar un zid gol, ceea ce mai ramasese din Casa Radulescu reusea in mod uimitor sa domine cu prezenta ei intersectia, fiind un reper al locului. Raspantia Grivitei-Buzesti, spatiu emblematic al Bucurestiului vechi, este acum istorie. 

Vedere cu o latura a Halei Matache, hala pentru carne si peste ridicata de Primarie la 1887 dupa standardele moderne ale epocii, cu stiutele arcade rotunde ale vitrinelor. Nu se stie ce soarta i se pregateste, daca va fi sau nu demolata. 

In spatele ei casa subreda cu etaje si mansarda, facuta pentru a da in chirie camere ieftine negustorimii marunte, seamana cu un vapor plutind in deriva peste dughenele din piata si prin vicisitudinile vremii.

Tot in spatele Halei este casa "la doua randuri" tip han, cu fatada alungita si doua intrari la cele doua capete, fiecare cu balcoane deasupra. Casa se distinge prin arcadele in acolada de la etaj (decoratie in stil national-romantic cu trasaturi otoman-orientale carcteristica perioadei, sfarsitul sec. 19).

UPDATE! 7 mai 2013 Cineva mi-a trimis un link spre o fotografie inedita, o vedere spre casa cu ferestre cu arce in acolada de mai sus, care pe atunci functiona ca "Hotel Brasov". Este realizata in ianuarie 1941 http://www.beeldbankwo2.nl/result.jsp

Demolarile se vor face pe dreapta, sensul spre Stirbei Voda. Vor include oare si cladirea Halei?

UPDATE feb. 2011 partea din fata a halei, mai scunda decat cea din spate, si cu acel corp central cu relief sculptat au fost adaugate in perioada interbelica. Proiectul initial din 1887 cuprindea doar pavilioanele din spate, mai inalte, cum se vede intr-o carte postala de la 1900. Imaginea ne arata vechea Hala, fara corpurile adaugate mai tarziu, tarabele precupetilor, o fantana de raspantie cu ghizduri rotunde de piatra si casa cu arcade orientale din spatele Halei.

UPDATE 16 feb. 2011 vezi pe site-ul ART HISTORIA fotografii ale Halei si Pietei Matache din 1936!

Dincolo de Hala si pe aceeasi parte cu ea, pana la intersectia cu Dinicu Golescu si Stirbei Voda, se desfasoara un amestec heteroclit, dar in mod curios nediscordant, de pravalii, dughene, case cu gradina, case boieresti sau negustoresti aratoase si chiar bloculete, toate de joasa inaltime, cel mult doua etaje, asezate in timp intre sfarsitul de secol 19 si perioada interbelica, reflectand lumea micului comert si a burgheziei de diferite grade gravitand in jurul Pietei Matache.

Casa Stefan Stroe, monument istoric

Blocul cu parter inalt si doua etaje are o intrare prin gang cu arcada in forma de acolada. Intrarea conduce in dreapta la scarile din piatra cu trepte arcuite care urca spre etaje, iar in fata la o curticica interioara.

Casa construita dupa planurile arh. Schükerle in 1897, monument istoric

Mai departe gasim o locuinta cu etaj, fara stil, doua casute prapadite si un imobil cu apartamente ieftine, ingust dar intins pe adancime, cu pasarele in fundul curtii care dau acces la camere si cu aer indoielnic. Pe cealalta parte a drumului, acelasi amestec de tot felul de magazine, ateliere si casute modeste, dar si o casa boiereasca in toata regula, cu gard de fier forjat, gradina, marchiza, trepte de piatra si frontoane.

Zona a agonizat lent, incepand cu sistematizarile din anii ’70 care aici au insemnat demolari de case spre Stirbei Voda si indepartarea Bisericii Cuibul cu Barza in spatele blocurilor. Resorturile ei au fost stricate, si nimic nu s-a facut pentru scoaterea ei din declin. Casele de pe Buzesti si Berzei, intrate in planul de demolari, sunt dezagreabile la infatisare. Zona Strazii Buzesti-Piata Matache-Berzei, de mult timp un colt de Bucuresti destramat, urmeaza a fi indreptat, largit si modernizat, dar sa nu ne bucuram prea tare. Ele cuprind o particica din spiritul viu al Bucurestilor pe care nu il vom mai regasi.

Rarӑ vitrinӑ de prӑvӑlie în stil neo-românesc timpuriu

Vitrina de pravalie in stil neo-romanesc timpuriu la parterul  unui imobil de sfarsit de secol XIX (1896), la vremea respectiva printre primele constructii nou aparute pe Bulevardul Carol recent deschis sub primariatul lui Pache Protopopescu.

UPDATE Imobilul apartine se pare lui Ion Socolescu, unul din arhitectii care au contribuit la propagarea stilului neo-romanesc.

Magnificele balcoane de fier ale caselor din centrul istoric

In ultimele decenii ale veacului 19 vechiul centru comercial al Bucurestilor s-a inzestrat cu cladiri in gratiosul stil eclectic specific perioadei Regelui Carol I. Alaturi de cornisele si de ancadramentele de porti si ferestre ornamentate, balcoanele din fier forjat sau turnat intr-o multime de modele dau caselor din centrul istoric bucurestean nota aparte de rafinament si romantism.

Strada Franceza, ale carei case s-au pastrat miraculos, pe fragmentul intre Selari si Calea Victoriei alcatuind un sir aproape neintrerupt si omogen stilistic de fatade de epoca, etaleaza exemplare remarcabile:

In mod particular frapante si spectaculoase sunt balcoanele turnate in intregime din fier (inclusiv consolele) care sunt mai vechi si mai rare, cum este si acesta de pe Intrarea Soarelui, al unei case de mijloc de secol 19:

Tot pe Intrarea Soarelui, dar pe partea opusa, un balcon de mari dimensiuni, rupt la un capat; anul constructiei casei este 1874, marcat in lucratura din fier a balconului:

Balcoanele inguste de latimea ferestrei a unei case pe Selari:

Sirul de case negustoresti cu balcoane de pe Strada Baratiei:

Cand aceste case de epoca si balcoanele lor sunt renovate devin cu adevarat impresionante. Aproape toate casele urmatoare au fost renovate relativ recent, in ultimele luni, ceea ce trezeste sperantele privind "renasterea" centrului istoric al Bucurestilor;

Dupa o indelungata asteptare casele din zona Lipscanilor ce intruchipeaza eleganta si rafinamentul "Micului Paris" care erau Bucurestii la sfarsitul secolului XIX incep sa fie puse in valoare. Centrul vechi al Bucurestilor are potentialul de a deveni unul din cele mai atractive din Europa:

Casa pe Strada Baratiei, peste drum de cele de mai sus. Balconul ei de pe colt, chiar deasupra intrarii, este elementul ornamental principal al cladirii (vitrinele de la parter cu arcade rotunde sunt tipice pravaliilor de la inceputul secolului XIX).

Balcon pe coltul unei case de pe Strada Franceza.

Fatada dinspre Lipscani a Hanului cu Tei; Negrul balcoanelor de fier pe fondul alb al zidariei formeaza un contrast de mare efect.

Tot pe Lipscani, la coltul Intrarii Selari, un balcon pe console elegant sculptate;

Casa pe Covaci;

Alaturi, pe Covaci colt cu Sepcari;

Probabil cel mai remarcabil balcon din Lipscanie, atat prin lungimea lui cat si prin finete, pe Strada Smardan;

In "topul celor mai frumoase balcoane" intra cu siguranta cele ale Hanului Elias-Patria-fotografia prezinta pe cel de pe fatada nordica. Unul identic este pe cealalta fatada la strada, deasupra intrarii in curtea interioara (Hanul Elias-Patria nu este favorizat de pozitia lui incat este posibil sa treci pe sub cele doua minunate balcoane fara sa le observi; ambele fatade exterioare raspund pe strazi inguste si fara perspectiva);

Sper ca atractia exercitata de casele deja renovate si frumusetea lor sa aduca o afluenta crescuta de vizitatori intr-un mod convingator pentru alti proprietari si investitori iar procesul de regenerare al centrului vechi al Bucurestilor sa fie ireversibil.

Adaug linkuri spre un amplu articol mai vechi in limba engleza (in trei parti) al d-lui Valentin Mandache despre balcoanele din fier:

http://historo.wordpress.com/2009/02/15/the-iron-balconies-of-bucharest-part-3/
http://historo.wordpress.com/2009/01/25/the-iron-balconies-of-bucharest-part-1/
http://historo.wordpress.com/2009/02/03/the-iron-balconies-of-bucharest-part-2/

Lupoaica, reasezata la locul potrivit

Recent restaurata, statuia reproducand "Lupa Capitolina" a revenit de curand in mica piateta de la capatul dinspre Bulevard al Lipscanilor. 

Desi la inceput am crezut ca nu are rost mutarea statuii "Lupoaicei" din Piata Romana, cand am trecut prima data pe acolo mi-am dat seama ca ma insel pentru mai multe motive:

1. Statuia se incadreaza perfect ca dimensiuni in spatiul piatetei si pe fundalul caselor de la intrarea in Lipscani, mult mai bine decat se incadra in spatiul deschis si larg de la Piata Romana;

2. Lupoaica este acum apropiata si accesibila. Aproape toti trecatorii se opresc langa monument macar o clipa, multi il fotografiaza. Iar bancile din jurul statuii par a fi perfecte pentru un scurt popas;

3. Este un simbol cultural si istoric usor de inteles si retinut si pentru vizitatorii straini ai Bucurestilor-simbolul originii latine a romanilor si al apartenentei acestora la lumea occidentala- statuia etrusca a Lupoaicei ce evoca intemeierea legendara a Romei, prezenta si intr-o piata a Cetatii Eterne, fiind deja cunoscuta acestora;

Ar trebui asezata (nu am observat daca exista deja) o mica placuta explicativa a imprejurarii in care a fost daruita Bucurestilor (un dar din partea Romei in anul 1906, atunci cand se implineau 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I si 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani).

4. Bucurestii nu sunt inzestrati cu prea multe monumente cu valoare de simbol, iar Lupoaica poate deveni unul din simbolurile orasului. 

5. Prezenta micului monument va pune mai bine in valoare Lipscanii- evident, atunci cand va exista ceea ce trebuie pus in valoare, dupa finalizarea lucrarilor pe Lipscani si la Pasajul Comercial Gabroveni...

Impresia mea a fost ca statuia se potriveste atat de natural acestui loc de parca nu a fost niciodata mutata.

Pe cele doua parti ale soclului se afla stema veche a orasului Bucuresti, cea din perioada Regatului, reprezentandu-l pe Sf. Dumitru pe scut. Este cred cea mai mare si mai frumoasa reprezentare a acestei steme care poate fi gasita in Bucuresti.

Vedere cu Lupoaica spre Baratie si centrul istoric de la est de Bulevard.

Vezi si: "Lipscanii si apropiata regenerare"

"Despre Piata Roma, azi Sf. Gheorghe"

Arhitectura interbelica Art Deco & Modernista in Bucuresti (II)

O galerie de blocuri interbelice in stil international modernist si modernist Art Deco -vezi si prima parte a acestui articol aici: Arhitectura interbelica Art Deco & Modernista in Bucuresti (I).