In Romania tendintele de innoire a limbajului arhitectural au intalnit necesitatea valorizarii si afirmarii identitatii culturale nationale (Independenta fusese abia cucerita in 1877). Miscarea Art Nouveau isi gaseste exprimarea prin noul stil arhitectural initiat de Ion Mincu si preluat si de alti prestigiosi arhitecti ce valorifica referinte importante de arhitectura laica si bisericeasca medievala romaneasca (de exemplu Palatul brancovenesc de la Mogosoaia, Biserica Stavropoleos sau disparuta biserica a Manastirii Vacaresti) si motive populare romanesti.
La sfarsit de secol XIX, stilul arhitectural Neo-Romanesc si Art Nouveau au aceleasi premise si fundamente si dau nastere in Bucuresti unei arhitecturi originale, vibrante, plina de culoare. Se poate vorbi despre un specific regional Art Nouveau cu influente orientale. Caracteristice sunt frizele pictate cu frunze si flori ca in arta brancoveneasca, medalioanele si butonii din ceramica smaltuita si colorata, arcadele in forma de acolada, cartusele si reliefurile decorative.
Casa Lahovary (1886), cladire de referinta pentru istoria arhitecturala ce anunta stilul national (arh. Ion Mincu);
Colt al superbei curti interioare, Scoala Centrala (1890), capodopera absoluta a arh. Ion Mincu.
Arhitectul Ion N. Socolescu, unul din promotorii noului stil arhitectural, a reusit sa creeze o linie proprie a stilului neoromanesc, usor recognoscibila prin cateva elemente (arcadele duble, reliefurile decorative care incadreaza arcadele ferestrelor, cromatica vie), atractiva si care a cunoscut o larga difuzare ulterior.
Casa istoricului G. Ionescu Gion langa Biserica Lucaci, 1889 (detaliu); arh. Ion I. Socolescu.
Casa in zona Pietei Victoria, cu cea mai spectaculoasa tema de culori.
Pe Strada Doamnei (in aceeasi curte cu Biserica Bulgara), probabil singura cladire in stil neoromanesc timpuriu din Centrul Istoric; in casele F. Gobl functiona o tipografie considerata foarte moderna in epoca;
Vila in stil neoromanesc timpuriu langa Manastirea Mihai Voda;
Casa in zona Bisericii Armenesti. Influente orientale: cornisa formata din mai multe siruri de mici alveole alternand cu "stalactite", in stil arab, semanand cu niste faguri, arcadele in acolada ale ferestrelor si decoratia acestora (motivul frunzei de liliac).