duminică, 20 iunie 2010

Stilul arhitectural national romantic si Art Nouveau in Bucuresti

Inceputurile stilului arhitectural Art Nouveau pe plan european (aprox. penultima decada a sec. XIX) sunt legate de cautarea unor noi forme de expresie care sa evite formulele indelung intrebuintate ale clasicismului, renasterii sau barocului ("istoriciste"). Arhitectii au apelat pentru asta la  izvoare noi de inspiratie (arhitectura populara si artizanatul local, arhitectura veche medievala) la materiale noi (fierul forjat, vitraliile, ceramica smaltuita si colorata) si la propria fantezie si creativitate.

In Romania tendintele de innoire a limbajului arhitectural au intalnit necesitatea valorizarii si afirmarii identitatii culturale nationale (Independenta fusese abia cucerita in 1877). Miscarea Art Nouveau isi gaseste exprimarea prin noul stil arhitectural initiat de Ion Mincu si preluat si de alti prestigiosi arhitecti ce valorifica referinte importante de arhitectura laica si bisericeasca medievala romaneasca (de exemplu Palatul brancovenesc de la Mogosoaia Biserica Stavropoleos sau disparuta biserica a Manastirii Vacaresti) si motive populare romanesti.


Porticul si chiliile Manastirii Vacaresti;



La sfarsit de secol XIX, stilul arhitectural Neo-Romanesc si Art Nouveau au aceleasi premise si fundamente si dau nastere in Bucuresti unei arhitecturi originale, vibrante, plina de culoare. Se poate vorbi despre un specific regional Art Nouveau cu influente orientale. Caracteristice sunt frizele pictate cu frunze si flori ca in arta brancoveneasca, medalioanele si butonii din ceramica smaltuita si colorata, arcadele in forma de acolada, cartusele si reliefurile decorative.


Casa Lahovary (1886), cladire de referinta pentru istoria arhitecturala ce anunta stilul national (arh. Ion Mincu);


Colt al superbei curti interioare, Scoala Centrala (1890), capodopera absoluta a arh. Ion Mincu.


Galeria incintei Manastirii Stavropoleos (inceputul sec.XX), opera reprezentativa a lui Ion Mincu si unul din cele mai speciale locuri din Bucuresti).

Arhitectul Ion N. Socolescu, unul din promotorii noului stil arhitectural, a reusit sa creeze o linie proprie a stilului neoromanesc, usor recognoscibila prin cateva elemente (arcadele duble, reliefurile decorative care incadreaza arcadele ferestrelor, cromatica vie), atractiva si care a cunoscut o larga difuzare ulterior.



Casa istoricului G. Ionescu Gion langa Biserica Lucaci, 1889 (detaliu); arh. Ion I. Socolescu.


Casa in zona Pietei Victoria, cu cea mai spectaculoasa tema de culori.


Pe Strada Doamnei (in aceeasi curte cu Biserica Bulgara), probabil singura cladire in stil neoromanesc timpuriu din Centrul Istoric; in casele F. Gobl functiona o tipografie considerata foarte moderna in epoca;


Vila in stil neoromanesc timpuriu langa Manastirea Mihai Voda;


Casa in zona Bisericii Armenesti. Influente orientale: cornisa formata din mai multe siruri de mici alveole alternand cu "stalactite", in stil arab, semanand cu niste faguri, arcadele in acolada ale ferestrelor si decoratia acestora (motivul frunzei de liliac). 

miercuri, 2 iunie 2010

Vechile case cu pravalie din raspantii

In Bucuresti mai sunt case precum cele de mai jos, vechi pravalii de cartier. Casele cu pravalie de la colt de strada prind cel mai bine spiritul mahalalelor vechiului Bucuresti, orasul modest dar binevoitor si tihnit de acum un veac.

Casele cu pravalie de la colt de strada sunt specifice Bucurestiului patriarhal si balcanic. Ele evoca un mod de viata tipic comunitatilor orientale (cu ecou pana in Balcani), cu raspantia ca spatiu de intalnire si socializare. 

Orzari, colt cu Agricultori, anul constructiei este marcat in chenar deasupra intrarii: 1925. UPDATE iulie 2011: Aceasta casa nu mai exista, pe locul ei este un teren viran.

Casa pe Popa Tatu, o zona rezidentiala cu locuinte cu gradini si pravalii rare, indiciu al distinctiei cartierului!

Casa pe Berzei in apropierea Pietei Matache, veche zona comerciala a orasului

Casa pe Strada Olimpului, zona Patriarhiei

Casa de colt pe Baratiei la rascrucea cu Baia de Fier, cu fatada din pacate saracita de toate ornamentele pe care le va fi avut

Pe Calea Floreasca

In sudul orasului, in cartierul Giurgiului, o casa gen pravalie sateasca intr-o zona marginasa incorporata doar tarziu Bucurestilor

Tot in zona Giurgiului, un "magazin de piese auto import" intr-o casuta veche la colt de strada

Aceeasi zona sudica a orasului care retine inca aspectul de periferie semi-rurala, cu o pravalie in raspantie si arbori batrani -strada Pieptanari

Pe Matei Voievod, intr-un cartier mai rasarit al orasului, casa cu pravalie si decoratie clasica eleganta 

In preajma Bisericii Sf. Mina, o casa cu fronton dreptunghiular deosebit intr-un fragment de oras care si-a pastrat aspectul patriarhal

O casa pe fosta Soseaua Filantropiei, intre putinele vechi ramase dupa demolarile din anii '80 din fostul cartier populat de tarani si negustori. Casa impodobita cu pilastri este neobisnuit de mare avand trei fatade si ocupand spatiul intre doua strazi chiar in locul unde se intalnesc, Ion Mihalache si Doctor Felix

Peste drum de Parcul Carol, o casa la colt de strada reediteaza traditia micilor carciumioare si localuri de petrecere traditionale in aceasta zona

In zona Filaret, o casa care iese in evidenta, cu destinatie publica -sediu de Posta