luni, 27 septembrie 2010

Rarӑ vitrinӑ de prӑvӑlie în stil neo-românesc timpuriu

Vitrina de pravalie in stil neo-romanesc timpuriu la parterul  unui imobil de sfarsit de secol XIX (1896), la vremea respectiva printre primele constructii nou aparute pe Bulevardul Carol recent deschis sub primariatul lui Pache Protopopescu.

UPDATE Imobilul apartine se pare lui Ion Socolescu, unul din arhitectii care au contribuit la propagarea stilului neo-romanesc.



joi, 23 septembrie 2010

Magnificele balcoane de fier ale caselor din centrul istoric

In ultimele decenii ale veacului 19 vechiul centru comercial al Bucurestilor s-a inzestrat cu cladiri in gratiosul stil eclectic specific perioadei Regelui Carol I. Alaturi de cornisele si de ancadramentele de porti si ferestre ornamentate, balcoanele din fier forjat sau turnat intr-o multime de modele dau caselor din centrul istoric bucurestean nota aparte de rafinament si romantism.

Strada Franceza, ale carei case s-au pastrat miraculos, pe fragmentul intre Selari si Calea Victoriei alcatuind un sir aproape neintrerupt si omogen stilistic de fatade de epoca, etaleaza exemplare remarcabile:





In mod particular frapante si spectaculoase sunt balcoanele turnate in intregime din fier (inclusiv consolele) care sunt mai vechi si mai rare, cum este si acesta de pe Intrarea Soarelui, al unei case de mijloc de secol 19:


Tot pe Intrarea Soarelui, dar pe partea opusa, un balcon de mari dimensiuni, rupt la un capat; anul constructiei casei este 1874, marcat in lucratura din fier a balconului:


Balcoanele inguste de latimea ferestrei a unei case pe Selari:


Sirul de case negustoresti cu balcoane de pe Strada Baratiei:


Cand aceste case de epoca si balcoanele lor sunt renovate devin cu adevarat impresionante. Aproape toate casele urmatoare au fost renovate relativ recent, in ultimele luni, ceea ce trezeste sperantele privind "renasterea" centrului istoric al Bucurestilor;
Dupa o indelungata asteptare casele din zona Lipscanilor ce intruchipeaza eleganta si rafinamentul "Micului Paris" care erau Bucurestii la sfarsitul secolului XIX incep sa fie puse in valoare. Centrul vechi al Bucurestilor are potentialul de a deveni unul din cele mai atractive din Europa:



Casa pe Strada Baratiei, peste drum de cele de mai sus. Balconul ei de pe colt, chiar deasupra intrarii, este elementul ornamental principal al cladirii (vitrinele de la parter cu arcade rotunde sunt tipice pravaliilor de la inceputul secolului XIX).


Balcon pe coltul unei case de pe Strada Franceza.


Fatada dinspre Lipscani a Hanului cu Tei; Negrul balcoanelor de fier pe fondul alb al zidariei formeaza un contrast de mare efect.



Tot pe Lipscani, la coltul Intrarii Selari, un balcon pe console elegant sculptate;


Casa pe Covaci;


Alaturi, pe Covaci colt cu Sepcari;


Probabil cel mai remarcabil balcon din Lipscanie, atat prin lungimea lui cat si prin finete, pe Strada Smardan;


In "topul celor mai frumoase balcoane" intra cu siguranta cele ale Hanului Elias-Patria-fotografia prezinta pe cel de pe fatada nordica. Unul identic este pe cealalta fatada la strada, deasupra intrarii in curtea interioara (Hanul Elias-Patria nu este favorizat de pozitia lui incat este posibil sa treci pe sub cele doua minunate balcoane fara sa le observi; ambele fatade exterioare raspund pe strazi inguste si fara perspectiva);

Sper ca atractia exercitata de casele deja renovate si frumusetea lor sa aduca o afluenta crescuta de vizitatori intr-un mod convingator pentru alti proprietari si investitori iar procesul de regenerare al centrului vechi al Bucurestilor sa fie ireversibil.

Adaug linkuri spre un amplu articol mai vechi in limba engleza (in trei parti) al d-lui Valentin Mandache despre balcoanele din fier:

http://historo.wordpress.com/2009/02/15/the-iron-balconies-of-bucharest-part-3/
http://historo.wordpress.com/2009/01/25/the-iron-balconies-of-bucharest-part-1/
http://historo.wordpress.com/2009/02/03/the-iron-balconies-of-bucharest-part-2/

joi, 16 septembrie 2010

Lupoaica, reasezata la locul potrivit

Recent restaurata, statuia reproducand "Lupa Capitolina" a revenit de curand in mica piateta de la capatul dinspre Bulevard al Lipscanilor. 


Desi la inceput am crezut ca nu are rost mutarea statuii "Lupoaicei" din Piata Romana, cand am trecut prima data pe acolo mi-am dat seama ca ma insel pentru mai multe motive:

1. Statuia se incadreaza perfect ca dimensiuni in spatiul piatetei si pe fundalul caselor de la intrarea in Lipscani, mult mai bine decat se incadra in spatiul deschis si larg de la Piata Romana;
2. Lupoaica este acum apropiata si accesibila. Aproape toti trecatorii se opresc langa monument macar o clipa, multi il fotografiaza. Iar bancile din jurul statuii par a fi perfecte pentru un scurt popas;
3. Este un simbol cultural si istoric usor de inteles si retinut si pentru vizitatorii straini ai Bucurestilor-simbolul originii latine a romanilor si al apartenentei acestora la lumea occidentala- statuia etrusca a Lupoaicei ce evoca intemeierea legendara a Romei, prezenta si intr-o piata a Cetatii Eterne, fiind deja cunoscuta acestora;

Ar trebui asezata (nu am observat daca exista deja) o mica placuta explicativa a imprejurarii in care a fost daruita Bucurestilor (un dar din partea Romei in anul 1906, atunci cand se implineau 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I si 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani).



4. Bucurestii nu sunt inzestrati cu prea multe monumente cu valoare de simbol, iar Lupoaica poate deveni unul din simbolurile orasului. 
5. Prezenta micului monument va pune mai bine in valoare Lipscanii- evident, atunci cand va exista ceea ce trebuie pus in valoare, dupa finalizarea lucrarilor pe Lipscani si la Pasajul Comercial Gabroveni...

Impresia mea a fost ca statuia se potriveste atat de natural acestui loc de parca nu a fost niciodata mutata.


Pe cele doua parti ale soclului se afla stema veche a orasului Bucuresti, cea din perioada Regatului, reprezentandu-l pe Sf. Dumitru pe scut. Este cred cea mai mare si mai frumoasa reprezentare a acestei steme care poate fi gasita in Bucuresti.



Vedere cu Lupoaica spre Baratie si centrul istoric de la est de Bulevard.