miercuri, 27 octombrie 2010

Zona veche a Pietei Matache, parte din sufletul orasului

Planurile de reconfigurare a strazilor Buzesti si Berzei in cadrul proiectului mai larg al drumului ce va uni Piata Victoriei si Casa Poporului implica demolari de amploare, cele mai importante de dupa anii '80. Vor fi inlaturate case darapanate si dughene suspecte, stanjenitoare pentru un oras civilizat, pentru a nu mai vorbi de cauza traficului auto ce sensibilizeaza orice sofer - motive pentru a astepta cu nerabdare lucrarile planificate. Ori poate nu?!

In cateva zile insorite ale acestei toamne am fotografiat unele din casele ce probabil nu vor mai apuca inca o vara.


Casele ce par a se sprijini unele de altele pentru a nu se prabusi, din apropierea Pietei Buzesti, in contrast cu cladirea noua de birouri din spate. Intre casa scunda cu fatada modificata si bloculetul construit cu economie de mijloace se afla un tip de casa de secol XIX caracteristica prin structura (pravalie jos si camere la etaj, intrare prin gang si curte interioara), prin dimensiunile reduse, prin materialele de constructie (caramida  manufacturata, tamplarie din lemn). Miracol in conditiile de astazi, are inca vitrina originala deasupra careia se mai desluseste firma "Legatorie de carti". Arcada in forma de acolada a boltii de intrare in gang este un detaliu specific arhitecturii traditionale locale.


Un bloc "modern" la vremea lui, anii '20-'30, lipsit de pretentii dar nu si de personalitate;
UPDATE 8 dec. 2010: nici blocul, nici casele de mai sus nu mai exista. Demolarile au ajuns la Hotel Marna.


Victima colaterala, Hotelul Marna in stil Art Deco va trebui si el sa cada desi, renovat prin anii '70, are fatada intacta.


Locul Pietei Matache de la intrarea Caii Targovistei in oras a fost dintotdeauna menit comertului. Taranii din imprejurimile Bucurestilor intrau in Cetate venind pe Calea Targovistei si isi instalau carutele cu marfa pe ulita care si-a capatat numele dupa al Bisericii "Cuibul cu Barza", cam pe locul unde este acum Hala. Pe aceeasi Cale a Targovistei veneau si negustorii de la Brasov, deoarece drum de caruta intre Campina si Predeal nu a existat pana la jumatea sec. XVIII. Dupa constructia Garii Targovistei in 1870 zona a devenit una din cele mai importante ale comertului bucurestean alaturi de Piata Mare si Obor.

Pe la sfarsit de secol casele pre-existente de la intersectia Grivitei cu Buzesti-Berzei au fost inlocuite cu unele elegante in stilurile actualizate ale clasicismului si renasterii franceze cu recuzita lor de cupole, frontoane si arcade. Vedem intersectia imortalizata prin fotografii si desene in imagini de acum un veac, pline de animatie, cu cladiri superbe pe toate cele patru colturi.


Calea Grivitei spre Gara la 1900- perspectiva este aceeasi ca in urmatoarea fotografie; in locul casei din stanga (unde a locuit doctorul Botescu) se va construi in perioada interbelica imobilul Art Deco existent si astazi);





Zidurile casei Constantin Radulescu, care cuprindea candva si Cinema Feroviar, disparut in ultimii ani pur si simplu bucata cu bucata. 

Reconstruirea cladirii fostului Cinematograf Grivita/Feroviarul sau a demult disparutei case de peste drum -o "frumusete bucuresteana" in stil eclectic frantuzesc- inlocuita de un maidan gol, este o povara prea grea pentru resursele materiale si morale de care dispunem. Totusi sunt aici case frumoase renovabile (cladirile ramase pe cele doua colturi, cea cu bovindouri si cariatide de vis-a-vis de Hotel Marna, cele din spatele Halei si de peste drum de ea ca si cele de pe Grivitei)  care refacute ar putea alcatui un colt prezervat de vechi Bucuresti, in aceasta zona cu acces usor dinspre Gara, Piata Victoriei si centru, cu urias potential de valorificare.

UPDATE Ramasitele Casei Radulescu si Hotel Marna au fost daramate. Ramasa doar un zid gol, ceea ce mai ramasese din Casa Radulescu reusea in mod uimitor sa domine cu prezenta ei intersectia, fiind un reper al locului. Raspantia Grivitei-Buzesti, spatiu emblematic al Bucurestiului vechi, este acum istorie. 




Vedere cu o latura a Halei Matache, hala pentru carne si peste ridicata de Primarie la 1887 dupa standardele moderne ale epocii, cu stiutele arcade rotunde ale vitrinelor. Nu se stie ce soarta i se pregateste, daca va fi sau nu demolata. 
In spatele ei casa subreda cu etaje si mansarda, facuta pentru a da in chirie camere ieftine negustorimii marunte, seamana cu un vapor plutind in deriva peste dughenele din piata si prin vicisitudinile vremii.


Tot in spatele Halei este casa "la doua randuri" tip han, cu fatada alungita si doua intrari la cele doua capete, fiecare cu balcoane deasupra. Casa se distinge prin arcadele in acolada de la etaj (decoratie in stil national-romantic cu trasaturi otoman-orientale carcteristica perioadei, sfarsitul sec. 19).

UPDATE! 7 mai 2013 Cineva mi-a trimis un link spre o fotografie inedita, o vedere spre casa cu ferestre cu arce in acolada de mai sus, care pe atunci functiona ca "Hotel Brasov". Este realizata in ianuarie 1941 http://www.beeldbankwo2.nl/result.jsp



Demolarile se vor face pe dreapta, sensul spre Stirbei Voda. Vor include oare si cladirea Halei?
UPDATE feb. 2011 partea din fata a halei, mai scunda decat cea din spate, si cu acel corp central cu relief sculptat au fost adaugate in perioada interbelica. Proiectul initial din 1887 cuprindea doar pavilioanele din spate, mai inalte, cum se vede intr-o carte postala de la 1900. Imaginea ne arata vechea Hala, fara corpurile adaugate mai tarziu, tarabele precupetilor, o fantana de raspantie cu ghizduri rotunde de piatra si casa cu arcade orientale din spatele Halei.


Dincolo de Hala si pe aceeasi parte cu ea, pana la intersectia cu Dinicu Golescu si Stirbei Voda, se desfasoara un amestec heteroclit, dar in mod curios nediscordant, de pravalii, dughene, case cu gradina, case boieresti sau negustoresti aratoase si chiar bloculete, toate de joasa inaltime, cel mult doua etaje, asezate in timp intre sfarsitul de secol 19 si perioada interbelica, reflectand lumea micului comert si a burgheziei de diferite grade gravitand in jurul Pietei Matache.

Casa Stefan Stroe, monument istoric



Blocul cu parter inalt si doua etaje are o intrare prin gang cu arcada in forma de acolada. Intrarea conduce in dreapta la scarile din piatra cu trepte arcuite care urca spre etaje, iar in fata la o curticica interioara.

Casa construita dupa planurile arh. Schükerle in 1897, monument istoric


Mai departe gasim o locuinta cu etaj, fara stil, doua casute prapadite si un imobil cu apartamente ieftine, ingust dar intins pe adancime, cu pasarele in fundul curtii care dau acces la camere si cu aer indoielnic. Pe cealalta parte a drumului, acelasi amestec de tot felul de magazine, ateliere si casute modeste, dar si o casa boiereasca in toata regula, cu gard de fier forjat, gradina, marchiza, trepte de piatra si frontoane.

Zona a agonizat lent, incepand cu sistematizarile din anii ’70 care aici au insemnat demolari de case spre Stirbei Voda si indepartarea Bisericii Cuibul cu Barza in spatele blocurilor. Resorturile ei au fost stricate, si nimic nu s-a facut pentru scoaterea ei din declin. Casele de pe Buzesti si Berzei, intrate in planul de demolari, sunt dezagreabile la infatisare. Zona Strazii Buzesti-Piata Matache-Berzei, de mult timp un colt de Bucuresti destramat, urmeaza a fi indreptat, largit si modernizat, dar sa nu ne bucuram prea tare. Ele cuprind o particica din spiritul viu al Bucurestilor pe care nu il vom mai regasi.


20 de comentarii:

  1. Multe dintre aceste case nu trebuie demolate ci refăcute păstrând vechea înfăţişare, dar cu interioare moderne. Este uşor să le demolăm şi să le înlocuim cu disgraţioase clădiri a unor arhitecţi fără talent. Vezi cele două turnuri de la intrarea EXPO Piaţa Presei Libere. Este numai un exemplu din sutele care au invadat Bucureştiul.

    RăspundețiȘtergere
  2. :(
    Mie imi plac casele vechi, chiar daca sunt intr-o stare avansata de degradare. Cand ma uit la ele nu vad doar ziduri si moloz, ci istorii si amintiri.

    RăspundețiȘtergere
  3. Noi, romanii, avem o manie nationala de a trece prin istorie rupti de trecut! Si apoi ne miram de ce nu vin turistii in "Blocuresti" sa ne admire orasul si sa-si cheltuiasca banii. Pai ce sa vada? Blocuri multe si triste, drumuri proaste, mii de Km de cabluri atarnate peste tot, zone vechi lasate in paragina si cladiri noi plantate in zone nepotrivite, cladiri noi de proasta factura si care deja sunt degradate ori cersetori si mormane de gunoi?
    Acum se vrea demolarea acestei zone pentru ca e o mahala aproape de Guvern si pentru ca soseaua este insuficienta milioanelor de masini. Pai si de ce tocmai aici sa demolam? De ce sa ne rupem de trecut si sa facem un Bucuresti anost, suspendat in timp, fara istorie? Deja zona de nord-vest a Kiseleff-ului se afla de ani buni sub asaltul cladirilor din sticla si otel. Hotelul Marna, blocurile interbelice (simple, insa expresive), casele tip Mic Paris sau cele in stiluri franceze (cea din fata hotelului Marna este superba) chiar si degradate trebuiesc salvate! Zona nu este un focar, nu este o mahala, ci este o zona sufocata de masini, cabluri, de nepasare, este lasata in paragina.
    Am urmat cursurile Colegiului National de Arhitectura de pe strada Occidentului (in apropiere de Piata Buzesti) si va pot marturisi cum programa nu includea decat informatii laconice despre istoria arhitecturii, despre stiluri, despre patrimoniu si nu cultiva deloc grija si stima pentru patrimoniul arhitectural. Era mai mult o scoala de constructii, studiind pana la saturatie despre procedee de proiectare si executie, despre materiale si metode etc. Colegiul isi are sediul intr-o cladire comunista, tipica anilor '60, dar bine ingrijita, insa chiar langa el se afla un superb mic palat in stil eclectic (probabil 1890-1900) si dincolo de strada gasim multe case vechi, una pictata, lasate sa decada.
    Constructia noului Bulevard Uranus mi se pare un proiect hidos, ce va sterge din istoria acestui oras, saracindu-l, si care nu este indeajuns mediatizat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Iată o opinie asemănătoare cu a mea la:
    http://www.revistaclipa.com/4288/2010/10/repere-academice/blocurile-turn-in-bucuresti

    RăspundețiȘtergere
  5. @ Vassy: Aveti dreptate; turnurile o data construite creeaza cu atat mai usor premisele de a se mai construi altele, iar aparitia lor modifica ireversibil profilul orasului.
    Nu stiu daca sunt planificate ceva turnuri pe Berzei, dar nu vad CE ar putea impiedica asemenea proiecte.
    Nu am nimic contra turnurilor construite la marginile orasului, cum este cartierul La Defense in Paris.

    In loc de a se demola aceste case prapadite ar trebui gasite solutii de a le renova asa cum au fost, cele de pe Buzesti, de pe Parcalabul Baldovin si Cameliei in spatele pietei, cele de pe Berzei si de pe Grivitei spre Gara.

    @ VertAnge: Cuvintele tale arata sensibilitate. Ma bucur si multumesc.

    @ Marius:
    Trebuie sa invatam sa respectam patrimoniul apreciind frumusetea si valoarea unei case vechi, renovand cu grija pe cat posibil, ocrotind arborii si spatiile verzi. Generatiile viitoare ne vor condamna pentru ceea ce s-a distrus.
    Asa este, proiectul noului Bulevard Uranus va saraci inca mai mult orasul.
    Nu stiu de ce nu ma mira felul in care programa Colegiului de Arhitectura formeaza viitorii arhitecti:(

    RăspundețiȘtergere
  6. Ca sa-ti iubesti orasul in care locuiesti este nevoie de un efort civic normal, dar ca sa-l aperi de barbaria intereselor meschine, care pentru anumite avantaje materiale ne-ar lasa fara istorie, fara sufletul orasului de altadata, e nevoie de un exercitiu cultural si estetic, apropiat de un patriotism sanatos, cultivat.

    RăspundețiȘtergere
  7. mda. tipic romanesc.
    sa ne mai amintim ca andre malraux a trecut o lege, cred, care se ocupa de refacerea fatadelor parisului, sau doar ne enervam?
    fireste ca zona ar trebui spalata, adunata, restaurata, macar pentru faptul ca, absoilut sigur, in locul acestor cladiri vechi ne vom trezi cu betoane si sticle lipsite de personalitate.
    sau vor sa faca vreun mall?

    RăspundețiȘtergere
  8. "Foarte interesante articole si fotografii. Matusa mea (sora mamei), locuia pe strada Cameliei. Mi-amintesc sfarsitul anilor `60, cand fiind copila, îi admiram casuta cocheta, cu gradinita si un pavilion rotund din lemn, un chiosc spendid, care ma fascina. Totul a fost demolat dintr-o suflare, pentru a face loc unei constructii oribile, noua hala a Pietii Matache... Bravo celor care aduc din nou in memorie existenta unor locuri ce nu cred ca se vor mai intoarce vreodata !..."

    Multumesc pentru evocarea casutei cu gradinita si pavilion de lemn. Nu doar ca nu stiam cand anume au fost demolate dar nici nu ma gandisem vreodata la casele disparute de pe Strada Cameliei. Le stiu pe cele de pe partea opusa, cu etaj, cu pravalie jos si balcon la apartamentele de la etaj, tipice ambientului de sfarsit de secol 19 al unei zone comerciale cum era Piata Matache, ma uit mereu la ele cand trec prin Piata.
    Intotdeauna sper ca cineva care a cunoscut Bucurestiul vechi sa povesteasca despre ceea ce stie ori sa scoata la lumina fotografii ale unor case disparute sau ale celor care mai exista, din vremurile de normalitate.
    De aceea, multumesc inca o data pentru mesajul dv.

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu imi dau seama ce regretati;poate acele paduchelnite pline de tigani,pardon ROMI.
    Orasul nostru,in afara de vreo 50,poate 100
    de cladiri mai acatarii,nu are nimic deosebit.Chiar nu va dati seama ca suntem in
    secolul XXI si nu acum 150 de ani.Sunteti
    rupti de trecut pentru ca v-ati rescris is-
    toria dupa cum au batut vanturile si nu pentru ca nu v-ati pastrat maghernitele!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Consider ca gresiti Anonim-1.Va numesc astfel fiindca si eu voi "semna" Anomim"dar-2.S-ar putea sa nu fiti bucurestean si atunci este de inteles ca nu ii cunoasteti farmecul sau istoria.Sau ...foarte tanar.
    Niciun oras din Europa nu a fost mortificat ca acesta.Si culmea "delapidarii" a continuat dupa '89.De pilda ,la vecinii nostrii bulgari, s-a facut restaurarea unui satuc pastrand trecutul arhitecturii rurale pe exterior dar modernizand interiorul conform progresului sec 21.Da .Dovada de intelepciune cred eu.
    Stimate Anonim -1 sper sa incepeti dupa un timp sa indragiti acest oras.Eu il consider de-a dreptul chinuit....de vremuri si nu numai.

    RăspundețiȘtergere
  11. Trebuie sa stiti ca si hala Pietei Matache va disparea... e o informatie aflata chiar din birourile Primariei. :(
    Ar fi trebuit ca Primaria sa anunte demolarile cu 5-6 luni inainte, pentru ca noi astia de mai tinem la oras, sa putem merge sa mai respiram aerul "vechi".
    Altfel, imi pare tare rau ca nu exista un fel de departament de cultura in PMB, care sa filmeze HD orice inseamna ISTORIE ce se demoleaza.
    Am fost chiar acum doua zile sa vad ce mai e in zona... Sa nu fim ipocriti, zona era si este o ruina.
    Problema cred ca a inceput cu multi-multi ani inainte de demolarile astea...

    RăspundețiȘtergere
  12. Da, zona este intr-adevar o ruina, dar cu bani s-ar fi putut reface. Cum ar fi fost sa se reconstituie/renoveze, din ce a mai ramas si din fotografii, un perimetru care sa includa Buzesti-Berzei intre Sf Nicolaie Buzesti si Cuibul cu Barza, Grivitei pana la gara inclusiv cu fostele cladiri de unde este acum maidan, cu Cinema Dacia, cu Hotelul Grivita...Strazile Atelierului, Cameliei? Se putea conecta cu zona Sfintii Voievozi, Occidentului...iar in loc casele acelea frumoase de langa intersectia cu Stirbei Voda sa se fi daramat blocul care inchide Cuibul cu Barza!

    Ar fi fost o minune. Usor accesibila din Gara si din Piata Victoriei, uriasa atractie turistica...

    RăspundețiȘtergere
  13. Cum bine spunea cineva, suntem in secolul 21. Chiar daca ne place sau nu, traim vremurile astea, nu pe cele de ieri. Mijlocul de transport este autoturismul, de aceea trebuie sa-i cream infrastructura. Secolul 21 implica dezafectarea unei zone care arata mai rau decat arata in secolul 19. Pentru istorie si traditie, mergeti in orasele din Ardeal si Moldova, unde intr-adevar s-a scris istoria. In Bucuresti, istoria a fost copiata din Orient, doar cei cu bani construind ca-n Occident. Era bine, poate, daca cineva cu sange-n instalatie putea opri demolarile incepute inca din 1978. Cutremurul din 1977 ne-a aratat pericolul mortal in care ne aflam cu totii, fie in case din astea "cu traditie", fie in blocuri subrede sau subrezite. E timpul sa inlocuim vechiul cu noul, dar cu ceva facut temeinic, conform normelor de protectie la seisme si nu cu caramida confectionata manual. Ar fi interesant daca la noile cladiri care se vor ridica in Bucuresti sa se foloseasca elemente arhitectonice vechi, dar pentru asta avem nevoie de urmatoarele: specialisti, investitori, conservatori. Ori, cum toate lipsesc, haideti sa folosim fondurile - asa putine cum sunt ele - la renovarea oraselor vechi din Ardeal, nu la vechiturile din Bucuresti.

    RăspundețiȘtergere
  14. Foarte bine ca se demoleaza totul. Suntem multi soferi, avem nevoie de infrastructura, de locuri de parcare, de cladiri spatioase care sa ofere confortul secolului 21, nu pe cel al secolului 19.

    RăspundețiȘtergere
  15. Parerea dv vine dintr-o ignoranta intretinuta si care convine celor care profita de ea. Daca acest proiect nu s-ar fi pus la cale "in spatele usilor inchise", ci ar fi facut obiectul unei dezbateri publice asa cum se cuvenea unei lucrari de asemenea amploare, voci autorizate ale specialistilor in urbanism si arhitectura si-ar fi argumentat punctul de vedere, si poate nu ati mai fi gandit la fel.
    Dupa logica dv ar trebui sa daramam centrul istoric pentru a construi in loc strazi largi si drepte, si cladiri noi rezistente.
    Orasele din toata Europa fac tot posibilul sa-si restaureze si sa-si puna in valoare cladirile vechi, nu le darama cand se degradeaza. Cladirile din intersectia Grivitei-Buzesti trebuiau refacute toate, impreuna cu cele de pe Grivitei spre Gara, cu Hala Matache, cele de pe Cameliei, de la raspantia cu Popa Tatu...toate puteau forma o zona, care se leaga cu zona Sfintii Voievozi, cu zona Popa Tatu.
    Arhitectura veche este marturia tangibila a istoriei si nobletei orasului. Ea ne reprezinta, arata cine suntem, si ne (poate) face mandri ca suntem bucuresteni. In afara de asta Bucurestiul este si capitala, reprezinta Romania.(nu stiu ce ati vrut sa spuneti cu "In Bucuresti, istoria a fost copiata din Orient, doar cei cu bani construind ca-n Occident"?!)
    Istoria s-a scris peste tot, decat ca ea a fost stearsa de sistematizarea comunista din anii '80, cand 28 de orase, majoritar din Moldova si Muntenia, au fost in proportie de 80-90% -adica complet!- demolate si reconstruite cu siruri aride de blocuri. In alte 37 de orase s-au efectuat demolari de proportii. Dl. Dinu Giurescu le enumera pe toate in cartea sa recenta (pe care nu stiu cum sa o recomand mai bine) "Arhitectura Bucurestilor incotro?".

    Cititi va rog:
    http://www.distrugeri.ro//index.php?option=com_content&task=view&id=49&Itemid=65

    RăspundețiȘtergere
  16. faptul ca legatoria de carti una dintre cele mai vechi daca nu cea mai veche nu a fost luata in calcul pt a fi conservata constituie o pierdere pt potentialul turistic si parfumul nostalgic al str buzesti

    RăspundețiȘtergere
  17. Matache MACELARU
    ...pe numele sau Lolescu Matache zis-Macelaru- a inceput in 1879 sa construieasca hala care ii poarta numele,aflata atunci la marginea orasului.Ca sa-si incurajeze clientela sa cumpere,obisnuia sa taie carnea pe butuci,in fata halei.Ciudat sau nu,nu produsele din carne pe care le prepara l-au facut celebru,ci felul lui de a fi: era genul de negustor foarte sociabil.A murit in jurul anului 1900,insa renumele i-a ramas viu la distanta de peste un secol.Piata Matache de azi s-a numit,pe rand,Piata Mica.,Piata Sf.Stefan.,Piata Cuibul cu Barza sau Piata Sf.Voievozi.Dar respectand adevarul istoriei,hala pe care macelarul a lasat-o in urma sa a suferit multe modificari pana a ajuns cea pe care o stiu toti bucurestenii.Prima cosmetizare s-a facut dupa 1948,cand Piata Matache Macelaru devine piata de stat cu numele de Piata Ilie Pintilie.Dupa 1989,o firma producatoare de mezeluri a incercat sa duca mai departe istoria.botezand salamurile pe care le prepara cu numele popularului macelar

    RăspundețiȘtergere
  18. Casa "la doua randuri" tip han...a fost Hotel Brasov. Mai jos, link-ul cu o poza din anul 1941...http://www.beeldbankwo2.nl/detail_large.jsp?frskey=151851

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult! Este o fotografie inedita. Am intercalat in text informatia si linkul de la dv!

      Ștergere
  19. Se scriu multe despre Piata Matache si imprejurimile ei,dar despre zona Buzesti-Piata Victoriei ,unde case frumoase au cazut sub senilele unei viziuni megalomane,creindu-se o zona fara personalitate si farmec citadin,nimeni nu mai aminteste!De ce???

    RăspundețiȘtergere