Planurile de reconfigurare a strazilor Buzesti si Berzei in cadrul proiectului mai larg al drumului ce va uni Piata Victoriei si Casa Poporului implica demolari de amploare, cele mai importante de dupa anii '80. Vor fi inlaturate case darapanate si dughene suspecte, stanjenitoare pentru un oras civilizat, pentru a nu mai vorbi de cauza traficului auto ce sensibilizeaza orice sofer - motive pentru a astepta cu nerabdare lucrarile planificate. Ori poate nu?!
In cateva zile insorite ale acestei toamne am fotografiat unele din casele ce probabil nu vor mai apuca inca o vara.
Casele ce par a se sprijini unele de altele pentru a nu se prabusi, din apropierea Pietei Buzesti, in contrast cu cladirea noua de birouri din spate. Intre casa scunda cu fatada modificata si bloculetul construit cu economie de mijloace se afla un tip de casa de secol XIX caracteristica prin structura (pravalie jos si camere la etaj, intrare prin gang si curte interioara), prin dimensiunile reduse, prin materialele de constructie (caramida manufacturata, tamplarie din lemn). Miracol in conditiile de astazi, are inca vitrina originala deasupra careia se mai desluseste firma "Legatorie de carti". Arcada in forma de acolada a boltii de intrare in gang este un detaliu specific arhitecturii traditionale locale.
Un bloc "modern" la vremea lui, anii '20-'30, lipsit de pretentii dar nu si de personalitate;
UPDATE 8 dec. 2010: nici blocul, nici casele de mai sus nu mai exista. Demolarile au ajuns la Hotel Marna.
Victima colaterala, Hotelul Marna in stil Art Deco va trebui si el sa cada desi, renovat prin anii '70, are fatada intacta.
Locul Pietei Matache de la intrarea Caii Targovistei in oras a fost dintotdeauna menit comertului. Taranii din imprejurimile Bucurestilor intrau in Cetate venind pe Calea Targovistei si isi instalau carutele cu marfa pe ulita care si-a capatat numele dupa al Bisericii "Cuibul cu Barza", cam pe locul unde este acum Hala. Pe aceeasi Cale a Targovistei veneau si negustorii de la Brasov, deoarece drum de caruta intre Campina si Predeal nu a existat pana la jumatea sec. XVIII. Dupa constructia Garii Targovistei in 1870 zona a devenit una din cele mai importante ale comertului bucurestean alaturi de Piata Mare si Obor.
Pe la sfarsit de secol casele pre-existente de la intersectia Grivitei cu Buzesti-Berzei au fost inlocuite cu unele elegante in stilurile actualizate ale clasicismului si renasterii franceze cu recuzita lor de cupole, frontoane si arcade. Vedem intersectia imortalizata prin fotografii si desene in imagini de acum un veac, pline de animatie, cu cladiri superbe pe toate cele patru colturi.
Calea Grivitei spre Gara la 1900- perspectiva este aceeasi ca in urmatoarea fotografie; in locul casei din stanga (unde a locuit doctorul Botescu) se va construi in perioada interbelica imobilul Art Deco existent si astazi);
Zidurile casei Constantin Radulescu, care cuprindea candva si Cinema Feroviar, disparut in ultimii ani pur si simplu bucata cu bucata.
Reconstruirea cladirii fostului Cinematograf Grivita/Feroviarul sau a demult disparutei case de peste drum -o "frumusete bucuresteana" in stil eclectic frantuzesc- inlocuita de un maidan gol, este o povara prea grea pentru resursele materiale si morale de care dispunem. Totusi sunt aici case frumoase renovabile (cladirile ramase pe cele doua colturi, cea cu bovindouri si cariatide de vis-a-vis de Hotel Marna, cele din spatele Halei si de peste drum de ea ca si cele de pe Grivitei) care refacute ar putea alcatui un colt prezervat de vechi Bucuresti, in aceasta zona cu acces usor dinspre Gara, Piata Victoriei si centru, cu urias potential de valorificare.
UPDATE Ramasitele Casei Radulescu si Hotel Marna au fost daramate. Ramasa doar un zid gol, ceea ce mai ramasese din Casa Radulescu reusea in mod uimitor sa domine cu prezenta ei intersectia, fiind un reper al locului. Raspantia Grivitei-Buzesti, spatiu emblematic al Bucurestiului vechi, este acum istorie.
Vedere cu o latura a Halei Matache, hala pentru carne si peste ridicata de Primarie la 1887 dupa standardele moderne ale epocii, cu stiutele arcade rotunde ale vitrinelor. Nu se stie ce soarta i se pregateste, daca va fi sau nu demolata.
In spatele ei casa subreda cu etaje si mansarda, facuta pentru a da in chirie camere ieftine negustorimii marunte, seamana cu un vapor plutind in deriva peste dughenele din piata si prin vicisitudinile vremii.
Tot in spatele Halei este casa "la doua randuri" tip han, cu fatada alungita si doua intrari la cele doua capete, fiecare cu balcoane deasupra. Casa se distinge prin arcadele in acolada de la etaj (decoratie in stil national-romantic cu trasaturi otoman-orientale carcteristica perioadei, sfarsitul sec. 19).
UPDATE! 7 mai 2013 Cineva mi-a trimis un link spre o fotografie inedita, o vedere spre casa cu ferestre cu arce in acolada de mai sus, care pe atunci functiona ca "Hotel Brasov". Este realizata in ianuarie 1941
http://www.beeldbankwo2.nl/result.jsp
Demolarile se vor face pe dreapta, sensul spre Stirbei Voda. Vor include oare si cladirea Halei?
UPDATE feb. 2011 partea din fata a halei, mai scunda decat cea din spate, si cu acel corp central cu relief sculptat au fost adaugate in perioada interbelica. Proiectul initial din 1887 cuprindea doar pavilioanele din spate, mai inalte, cum se vede intr-o
carte postala de la 1900. Imaginea ne arata vechea Hala, fara corpurile adaugate mai tarziu, tarabele precupetilor, o fantana de raspantie cu ghizduri rotunde de piatra si casa cu arcade orientale din spatele Halei.
Dincolo de Hala si pe aceeasi parte cu ea, pana la intersectia cu Dinicu Golescu si Stirbei Voda, se desfasoara un amestec heteroclit, dar in mod curios nediscordant, de pravalii, dughene, case cu gradina, case boieresti sau negustoresti aratoase si chiar bloculete, toate de joasa inaltime, cel mult doua etaje, asezate in timp intre sfarsitul de secol 19 si perioada interbelica, reflectand lumea micului comert si a burgheziei de diferite grade gravitand in jurul Pietei Matache.
 |
| Casa Stefan Stroe, monument istoric |
Blocul cu parter inalt si doua etaje are o intrare prin gang cu arcada in forma de acolada. Intrarea conduce in dreapta la scarile din piatra cu trepte arcuite care urca spre etaje, iar in fata la o curticica interioara.
 |
| Casa construita dupa planurile arh. Schükerle in 1897, monument istoric |
Mai departe gasim o locuinta cu etaj, fara stil, doua casute prapadite si un imobil cu apartamente ieftine, ingust dar intins pe adancime, cu pasarele in fundul curtii care dau acces la camere si cu aer indoielnic. Pe cealalta parte a drumului, acelasi amestec de tot felul de magazine, ateliere si casute modeste, dar si o casa boiereasca in toata regula, cu gard de fier forjat, gradina, marchiza, trepte de piatra si frontoane.
Zona a agonizat lent, incepand cu sistematizarile din anii ’70 care aici au insemnat demolari de case spre Stirbei Voda si indepartarea Bisericii Cuibul cu Barza in spatele blocurilor. Resorturile ei au fost stricate, si nimic nu s-a facut pentru scoaterea ei din declin. Casele de pe Buzesti si Berzei, intrate in planul de demolari, sunt dezagreabile la infatisare. Zona Strazii Buzesti-Piata Matache-Berzei, de mult timp un colt de Bucuresti destramat, urmeaza a fi indreptat, largit si modernizat, dar sa nu ne bucuram prea tare. Ele cuprind o particica din spiritul viu al Bucurestilor pe care nu il vom mai regasi.
