Mogosoaia in sezonul irisilor infloriti, florile preferate ale printesei Martha Bibescu (fotografii facute in mai 2011). |
Gradinile coborand in terase spre lac, parte integranta a palatului Mogosoaia, "legatura" intre acesta si lacul care il oglindeste. |
Am regasit recent Palatul de la Mogosoaia evocat de Petre Dumitriu in a sa "Cronica de familie", cand unul din nefericitele personaje ia parte la o serata a printesei Marta Bibescu (nenumita ca atare, numele insusi de Mogosoaia este inlocuit in carte cu "Vorniceasa"):
"Pe acest fond se inalta palatul de la Vorniceasa [Mogosoaia], eleganta si sobra Renastere italiana contopita cu eflorescenta rasariteana a Bizantului tarziu, pana la a nu le mai putea nimeni desparti; un felinar ardea sub cerdacul inalt cu coloane torse, canelate si perlate;(...)
Dar in fata lor era balustrada din serpuituri si intortochieri de piatra, si coloanele, si arcadele cu varf ascutit, si dincolo de aceasta incadrare in linii care ar fi putut sa fie Florenta si nu erau, si ar fi putut fi Ispahan sau Granada si nu erau (ci fiul Rasaritului si Apusului, gratiosul si poeticul stil brancovenesc)..."
Posesor al unei averi fabuloase, in acelasi timp om foarte invatat si instruit, contemporan al lui Ludovic al IV-lea si al tarului Petru cel Mare, Brancoveanu a avut ambitia de a introduce in Valahia fastul si splendoarea curtilor apusene.
Noul palat intrebuinta tehnici de constructie si elemente ale arhitecturii traditionale valahe: ziduri groase din caramizi subtiri bine arse, vaste pivnite boltite, foisor pe latura dinspre curte, zid masiv imprejmuitor prevazut cu turn de poarta. Brancoveanu ridica insa acest palat pe malul lacului, dupa moda apuseana a vremii, iar constructorii sai, probabil adusi din Italia, realizeaza pe fatada dinspre lac o noutate, o loggie cu arcade gotice venetiene si coloane rasucite in torsada. Sobrietatea zidurilor masive contrasteaza cu exuberanta arcadelor si a infloriturilor de piatra ale balustradei intr-un stil plin de echilibru, gratie si rafinament. "Un palat de o surazatoare gravitate" sunt cuvintele atat de bine gasite ale eruditului si pasionatului arhitect George Matei Cantacuzino, cel care a lucrat la restaurarea lui in vremea printesei Martha Bibescu. Si tot el numea palatul "luminosul palat al lui Constantin Brancoveanu", atragand atentia ca «Atunci când Brâncoveanu a pus să se sape în piatră inscripţia deasupra uşii cerdacului de la Mogoşoaia, în care spune "Am ridicat acest frumos şi luminos palat pentru fiul meu Ştefan“, el a definit propriul său stil prin cuvântul „luminos“».
Brancoveanu a reusit sa-si asocieze numele unei innoiri fara precedent a arhitecturii romanesti, elementele careia vor fi preluate de arhitectii perioadei romantice ca sursa principala de inspiratie pentru a crea ceea ce va ramane stilul arhitectural neo-romanesc.
O vizita la Mogosoaia este o incursiune in trecut, un contact cu istoria noastra, o intalnire cu Brancoveanu si cu ceea ce a nazuit sa infaptuiasca, o ocazie de a revedea un monument de varf si de referinta al artei si arhitecturii romanesti.
“Sunt locuri in care rabdarea omeneasca prinde mai bine radacina si pe care vremea pare a se opri pentru a se concretiza in forme armonioase. Mogosoaia este un astfel de loc, harazit duratei, rupt din actualitatea vremurilor pentru a infatisa efemerelor mode o imagine a permanentei romanesti. Mogosoaia nu este numai o locuinta domneasca, decor singuratic al unei mari carmuiri. Mogosoaia este un domeniu, un colt intreg de tara, un peisagiu iesit dintr-o evocare, infaptuit prin ravna creatoare a unui sir de generatii care si-au organizat viata in functia principiilor si aspiratiunilor lor… Mogosoaia nu este numai infatisarea unui trecut, dar tot atat si expresia unui prezent viu, marturia unei deveniri. Iata de ce Mogosoaia are un loc aparte printre monumentele istorice ale Romaniei”. (George Matei Cantacuzino)
Palatul vazut de sub turnul portii. |
Curtea de onoare. |
Mozaicul din holul cel mare acoperit cu foita de aur, adus de printesa Marta Bibescu de la Venetia, special conceput pentru a straluci in lumina soarelui de dupa-amiaza. |
Cuhnia din coltul curtii, refacuta dupa modelul celei de la manastirea Antim. |
Excelenta prezentare, fotografie de calitate: o evocare a unui trecut concretizat in frumoasa cladire ce mai ramane la Mogosoaia si in stilul arhitectonic care a perpetuat numele unui mare Domn.
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Doru...sa vezi Mogosoaia este o bucurie, pe langa colectia muzeala exceptionala aranjata in incaperile de la etaj. "Minune pe dinafara, minune pe dinauntru":)
RăspundețiȘtergereSi cuvintele lasate de G M Cantacuzino despre Mogosoaia ma incanta. Cat de bine a reusit sa spuna ceea ce trebuia spus!
Foarte interesant articolul, felicitari.
RăspundețiȘtergereVa recomand o casa foarte interesanta pe strada dr. Grigore Romniceanu nr 54.
Multumesc!
RăspundețiȘtergereVoi incerca sa retin numele strazii pentru cand as ajunge pe acolo, nu este o zona pe care o frecventez in mod obisnuit.
Casa se găsește exact lângă scările din parcul Romniceanu, zona Academia Militara de la Eroilor - link de pe norc: http://www.norc.ro/pano/yAROF6Xh . Am gasit si cateva poze cu acea cladire cu lei la intrare: http://sasesimturi.ro/urban/parcul-romniceanu-%E2%80%93-estetic-vechi-si-verde-intr-un-coltisor-de-bucuresti/
RăspundețiȘtergereMultumesc, atunci trec intr-o zi pe acolo:)
RăspundețiȘtergereAm gasit cateva poze cu Vila MIMI & TITI de pe Str. Dr.Romniceanu 54
RăspundețiȘtergerehttp://www.flickr.com/photos/alinutza_photo/2342922165/in/photostream/